Pe 22 septembrie 2026, Nicușor Dan a inaugurat, la New York, intersecția „The Queen Marie of Romania Corner”, la colțul dintre Third Avenue și East 38th Street. Apoi s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității românești la Misiunea Permanentă a României pe lângă ONU.
În clădirea de la intersecția Third Avenue cu East 38th Street funcționează Consulatul General al României la New York, Misiunea Permanentă a României la ONU și Institutul Cultural Român.
Clădirea respectivă, un imobil de 16 etaje, este deținută chiar de statul român, așa cum reiese din documentele obținute de NewsCenter.ro, din anul 1974.
Republica Socialistă România a cumpărat, oficial, clădirea din Manhattan cu un dolar
Un răspuns transmis de Ministerul Afacerilor Externe precizează că statul român a dobândit proprietatea din New York în anul 1974. Clădirea a fost achiziționată de Republica Socialistă România, așa cum era denumirea oficială a țării, de la firmele Carriage Holdings și Carriage Ins.
Singura suma oficială trecută în contractul de cumpărare este un dolar.
În 1974, România era condusă de Nicolae Ceaușescu, iar Securitatea făcea parte din Ministerul de Interne. Statul urmărea industrializarea accelerată: planul pe acel an prevedea investiții echivalente cu 35% din venitul național și creșterea comerțului exterior cu 41%. În paralel, Departamentul de Informații Externe desfășura activități de spionaj.
NewsCenter.ro a studiat documentele oficiale ale Statului New York care privesc tranzacția din 1974. Pe scurt, Republica Socialistă România a plătit, cel puțin oficial, o sumă de doar un dolar ca să intre în posesia clădirii care valorează acum câteva milioane de dolari din centrul Manhattanului. La această sumă se adaugă returnarea unei garanții de 30.000 de dolari plătită în avans de firma care închiriase imobilul până în 1985.
Din aceste acte, reiese că România a preluat în 1975 drepturile de închiriere și subînchiriere asupra imobilului cunoscut drept „The Carriage House Hotel”, de la 200 East 38th Street, Manhattan. Cele trei acte, înregistrate la 28 noiembrie 1975 în registrul imobiliar din New York, documentează transferul prin intermediul Carriage Holding, Inc., fără să ateste cumpărarea proprietății depline asupra terenului.
Ce spun actele
Mai întâi, Lavista Perimeter Associates a cedat către Carriage Holding contractul principal de închiriere.
Parteneriatul îi avea ca membri pe Glenn E. Hicks Jr., Curtis O. Hicks, Max R. Johnson și Robert E. McAfee Jr. Contractul inițial, din 10 iulie 1961, prevedea o perioadă de 24 de ani și două prelungiri de câte 21 de ani. Potrivit actului de cesiune, opțiunile fuseseră exercitate, termenul ajungând la 30 iunie 2027.
Separat, Carriage Inn Corporation a transferat către Carriage Holding subînchirierea hotelului, încheiată la 7 aprilie 1964 cu Durgum Realty Corp., împreună cu bunurile din hotel. Contraprestația indicată era predarea către Carriage Inn Corporation a 100 de acțiuni din propriul capital, deținute de Carriage Holding.
În etapa finală, Carriage Holding a cedat ambele contracte Republicii Socialiste România, identificată în act prin adresa 60 East 93rd Street, New York. Pentru companie a semnat Richard Leightner, în calitate de președinte. Cesiunea este înregistrată în rola 356.
Costul total plătit de România nu rezultă din aceste documente. Actul menționează „un dolar și alte contraprestații valabile”, fără să cuantifice restul plății. Garanția de 30.000 de dolari din cesiunea Lavista-Carriage Holding era aferentă subînchirierii, nu prețul achiziției de către statul român.
Românul cu două identități din New York
NY Times publica în numărul din 28 iulie 1992 un reportaj despre cuplurile care apelează la mame surogat pentru a învinge infertilitatea şi a avea astfel copii. Doi soți, Adrian și Mara Alexandru erau un cuplu care dorea să apeleze la o astfel de metodă. Adrian Alexandru, unul dintre subiecţii reportajul era şi un medic veterinar cu origini româneşti şi cu acces la personaje importante din New York şi Florida.
Acesta, trăia la acel moment în Brooklyn de peste patru decenii, zona Bey Ridge.
La doi după articolul din NY Times despre familia Alexandru, în România este înființată firma A&S International 2000 srl București ( J40/28545 din anul 1994), societate care era controlată în proporție de 98,67% de către acționarul Adrian Alexandru.
Exact, este medicul veterinar din Brooklyn, care a absolvit Universitatea Cornell din New York.
Din datele firmei publicate în Monitorul Oficial, rezultă că Adrian Alexandru s-a născut în anul 1939, în comuna prahoveană Băilești și era stabilit în New York, la adresa 689 86 TH Street, Broklyn, New York 11228.
Din documentele depuse la Oficiul pentru Registrul Comerțului (ONRC), în momentul înregistrării firmei, reiese că Adrian Alexandru era născut în 1942, în București.
Registrul Comerțului nu are explicații
ONRC confirmă existența celor două date de naștere, dar nu explică de ce sunt diferite. Instituția precizează din ce document provine fiecare:
- 21 noiembrie 1942, București — date înscrise la înmatricularea A&S International SRL, pe baza cererii nr. 62452/27.12.1994. Înmatricularea fusese dispusă prin sentința civilă nr. 26232/19.12.1994.
- 16 iulie 1939, România — date care rezultă din copia pașaportului lui Alexandru Adrian, depusă ulterior în dosarul societății, la cererea nr. 288034/20.10.2004.
Răspunsul ONRC invocă procedura aplicabilă în 1994: datele se introduceau conform dispoziției judecătorești, iar „orice modificare sau completare a datelor prevăzute în dispoziția judecătorească este cu desăvârșire interzisă”.
În documentele din Statele Unite, inclusiv pașaportul său, data de naștere este cea din 1939. Adrian Alexandru a decedat anul trecut.
Adrian Alexandru, medicul veterinar din Brooklyn, New York, a decedat la 15 decembrie 2025, la 86 de ani. Necrologul publicat de Clavin Funeral Home indică și data nașterii: 16 iulie 1939.
Singurul interviu al lui Adrian Alexandru
Cu câțiva ani înainte de deces, în anul 2018, Adrian Alexandru a acceptat să poarte un dialog cu un jurnalist român aflat la acel moment la New York. NewsCenter.ro a obținut acordul jurnalistului pentru a reda o dialogul pe care l-a purtat cu Adrian Alexandru.
Interviul era despre afacerile sale din România, din America și despre relațiile cu cercul de republicani din care provenea și fostul ambasador al Statelor Unite în România, Adrian Zuckerman.
Despre cele două date de de naștere, Adrian Alexandru răspunde astfel: „Da, m-am născut în 1939.”
Jurnalist: Este o altă datpă de naștere în pașaportul folosit la Registrul Comerțului?
„It was a different password that was used in the registry of commerce.”
Adrian Alexandru: „De unde să știu?”
Adrian Alexandru susține că el a cumpărat sediul consulatului pentru România
În timpul discuției în limba englează cu reporterul român, Adrian Alexandru a povestit că el a ajutat foarte mult statul român.
Adrian Alexandru: Ați fost în clădirea aceea?
Jurnalist: „Care?!”
Adrian Alexandru: „Pe strada 38, la intersecția cu Bulevardul 3. Este o clădire uriașă. Are peste 13 etaje (n.r. – clădirea are de fapt 16 etaje). În comunism i-am ajutat să o cumpere. Foarte ieftin. Este cea mai mare clădire românească și i-am ajutat”.
Jurnalist: „Acolo este Ambasada României?”
Adrian Alexandru: „Nu este ambasada, acolo… acolo sunt alte instituții românești…”
„Este uriașă! Uriașă, uriașă, chiar pe colț. Și cei mai mulți dintre oameni vin și își aduc câinii aici.”
Jurnalist: „Deci această clădire este acum deținută de statul român?”
Adrian Alexandru: „Da, de guvernul român, iar eu i-am ajutat. Am dat 20.000 de dolari.”
Jurnalist: „Când s-a întâmplat?”
Adrian Alexandru: „Nu-mi amintesc, acum 30 de ani.”
Într-un răspuns pentru NewsCenter.ro, Ministerul Afacerilor Externe ne-a precizat că numele lui Adrian Alexandru nu apare în documentele de achiziție a clădirii. În aceste apare doar faptul că imobilul a fost achiziționat de la firmele Carriage Holdings și Carriage Ins.
Adrian Alexandru a negat că a avut legătură cu Securitatea
În contextul acestor dezvăluiri și a faptului că folosea două pașapoarte cu două date de naștere diferite, care uneori aveau și două nume diferite – Adrian Alexandru și Adrian Stîngă -, românul stabilit în SUA a fost întrebat și dacă a colaborat cu fosta Securitate.
Jurnalist: „Există voci în România care spun că ați lucrat pentru fosta Securitate…”
Adrian Alexandru: „Nu, nu… Eram medic veterinar acolo.”
Întrebarea vine după ce el confirmă că lucrase la Institutul Pasteur.
Jurnalist: „Există multe relatări de presă în România potrivit cărora ați fost trimis în SUA de Securitate și ați decis să rămâneți aici.” — „
Adrian Alexandru: „Nu, dar de ce ar fi fost așa?”
Jurnalist: „Pentru că statul român avea nevoie de vaccinuri, iar dumneavoastră trebuia să le aduceți în România.”
Adrian Alexandru: „Incorect.”
„În România sunt mulți oameni nebuni.”
Despre faptul că apare în documente oficiale cu două nume, un pașaport cu Adrian Alexandru Stîngă și unul cu Adrian Alexandru, acesta a răspuns: „Da, a fost, dar când am devenit cetățean aici am făcut Adrian Alexandru, pentru că este mult mai ușor pentru americani”.
Fuga din România
În interviu, Adrian Alexandru povestește că a plecat din România în 1967. El își amintea ar fi sărit de pe o ambarcațiune aflată pe Dunăre, ar fi trecut prin Iugoslavia și Italia, apoi ar fi ajuns în Statele Unite. Anunțul funerar publicat de familia sa indică însă 1969 drept anul plecării din România. Diferența dintre cele două relatări nu poate fi lămurită din documentele disponibile.
Jurnalist: „Mai întâi de toate m-ar interesa cum de ați plecat dumneavoastră din România.”
Adrian Alexandru: „Am plecat acum 50 de ani, mai mult. În 1967.”
Jurnalist: „Cum ați reușit să ajungeți în Statele Unite?”
Adrian Alexandru: „Prin… Nu contează cât de deștept ești tu sau sunt eu atunci când Dumnezeu ne ajută. Am plecat în 1967 în Europa. Eram pe Dunăre, pe un vapor. Vaporul s-a oprit ca să ne arate unul dintre orașe. Toată lumea se uita în direcția aceea, iar eu am sărit și am ieșit. De acolo, Iugoslavia… Am mers în Italia, iar din Italia am venit aici.”
„În noaptea aceea a fost foarte frig. Era în aprilie.”
„Am stat acolo aproximativ șase-opt luni. Când eram acolo, în Italia, nu aveam nimic. Știți, în Italia sunt oameni foarte puternici; au avut tot felul de discuții dure cu mine. Au mers în România, au verificat, pentru că mulți oameni din Ungaria sau din alte țări veneau acolo fiindcă urmau să ajungă la închisoare.”
Jurnalist: „De ce ați plecat?”
Adrian Alexandru: „Nu știu. Aveam 26 de ani. Nu știu. Nu știi niciodată când ești tânăr. Au mers în România și au aflat că nu aveam probleme, iar după aceea m-au întrebat unde vreau să merg. Urma să merg în America de Sud sau în America de Nord. Așa că m-au acceptat aici.”
Despre studiile după sosirea în SUA:
Adrian Alexandru: „Am studiat multe lucruri, dar când am venit aici nu aveam nimic, așa că m-am întors la școală.”
„Sunt aici din 1967, eram foarte tânăr.”
Misteriosul A care a cumpărat industria medicală
Adrian Alexandru a desfășurat și activități în domeniul imobiliar, al cercetării medicale și al produselor farmaceutice pentru animale până în 1989.După 1994, în următorii șase ani, Adrian Alexandru, cel care dă prima iniţială din firma sa – A&S International 2000 SRL – ajunge să controleze întreaga industrie farmaceutică veterinară din România. Mai exact, compania preia în urma unor procese de privatizare suspecte active și activitatea celor două societăți de stat care dețineau monopolul în indistria farmacetutică veterinară.
Mai întâi, în anul 1998, A&S International 2000 srl preia actuala companie Farmavet SA. Societatea este o fostă regie de stat care a luat ființă în anul 1955 sub denumirea de Centrala Farmaceutică Zooveterinară, iar în anul 1994 și-a schimbat numele în Baza de
Aprovizionare specializată pentru produse de uz zooveterinar (BASPZV). Este privatizată în 1998 și preluată de A&S International 2000 srl unde acționar majoritar era Adrian Alexandru.
Pe scurt, Farmavet SA reprezintă rețeaua de distribuție a produselor veterinare aduse din străinătate de Stănescu sau, mai ales, este distribuitorul produselor realizate în București sau Filipești, județul Prahova, de Institutul Pasteur.
Apoi, la doi ani după Farmavet SA, a urmat chiar preluarea Institutului Pasteur, pentru a deţine atât producţia cât şi singura linie de comercializare. În 2000, Ioan Avram Mureşan, ministru al Agriculturii, și Cristina Gyament, director general în cadrul aceluiași minister, au aprobat privatizarea Institutului Pasteur prin negociere directă către firma lui Adrian Alexandru, A&S International 2000 SRL.
Suma plătită în cadrul procesului de privatizare era de 1,5 milioane de lei.
S-ul din A&S
Cum Adrian Alexandru era stabilit în străinătate, el avea nevoie de un om de încredere în România, un mandatar aşa cum este denumit juridic.
Mandatarul româno-americanului Adrian Alexandru, cel care în 2000 pune mâna pe întreaga industria farmaceutică din România, a fost mereu Sorin Paul Stănescu, un bucureștean care locuia cu soția, Doina Mariana Stănescu într-un apartament obișnuit de pe bulevardul Mihai Bravu din Capitală. Acesta este şi cel care dă a doua iniţială „S” din A&S Internațional (sau Adrian şi Sorin, altfel spus).
Ultima menționare a medicului veterinar din SUA într-un srl românesc a fost în 2012, în Monitorul Oficial nr.1801 din 2012, în care Adrian Alexandru completa domeniul de activitate al Pasteur Animal Health, singura societate în care a rămas acționar, așa cum reiese din documentele firmei consultate de NewsCenter.ro.
Întrebat despre această afacere, Adrian Alexandru lăsa să se înțeleagă că Sorin Stănescu este nepotul său și că i-a lăsat afacerea lui. Când reporterul i-a spus „Dar îl mai aveți acolo pe domnul Stănescu”, el a replicat: „Da, pentru că mama lui avea un frate…”. Reporterul îl prezentase anterior pe Stănescu drept nepotul său.
Bogatul Adrian Alexandru
Numai în New York, Adrian Alexandru a tranzacționat în ultimele patru decenii ele vieții proprietăți de milioane de dolari aflate pe numele său pe cel al companiilor pe care le reprezenta. Sunt înregistrate peste 200 de tranzacţii imobiliare pe numele lui Adrian Alexandru, fie că este vorba de vânzări, cumpărări sau garantări a unor clădiri sau apartamente din clădiri din New York sau New Jersey.
Însă, faptul că Adrian Alexandru nu este un medic veterinar obișnuit care trăia din această activitate reiese cel mai bine în cadrul unui proces din Statul New York şi a privit firma românului înregistrată iniţial în Manhattan, Doina Capital LLC, la adresa 590 Madison Avenue, 20th Floor, New York. Adresă care este de fapt a unei importante firme de avocatură din New York, şi anume Crowell & Moring.
În 2009, avocatul Douglas Arnstein fură aproape un milion de dolari din Doina Capital (nume care duce cu gândul la soţia lui Stănescu), unde fusese angajat de Adrian Alexandru să administreze compania.
Conform celor declarate instanţei, Adrian Alexandru a susţinut că l-a angajat pe Arnstein doar că să facă din Doina Capital o societate cu răspundere limitată, însă avocatul din Manhattan s-ar fi făcut cu de la sine putere vicepreşedinte şi secretar al fondului şi astfel a scos bani din fond. Jurnaliştii de la publicaţia Commercial Observer au relatat despre proces.
„Doina Capital era condusă de Adrian Alexandru, imigrant român și medic veterinar. Potrivit documentelor judiciare citate de publicație, Alexandru îl angajase pe Arntsen pentru constituirea companiei ca LLC. Procurorii susțineau că avocatul se introdusese în acordul societății și își atribuise funcțiile de vicepreședinte și secretar. Ulterior, Doina Capital transferase 22 de milioane de dolari într-un cont escrow deschis de Crowell & Moring”, se precizează în articol.
În 2014, este condamnat definitiv de Curtea de Apel din Columbia de pănă la 12 ani de închisoare şi la plata unei despăgubiri de aproape 930.000 de dolari către Doina Capital LLC.. Arnstein şi-a recunoscut încă din 2013, în cadrul procesului din New York.
