Dosarul în care Cristian Silviu Albu, soțul fostului procuror-șef al DIICOT Alina Albu, era cercetat pentru agresiune sexuală, tentativă la agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual a fost preluat de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 de Parchetul General. Situația rară a permis ca apropiații soției agresorului să analizeze patru plângeri penale de fapte de agresiuni care îl vizau din partea unor foste subordonate.
NewsCenter.ro a consultat ordonanța prin care procurorul Marius Iacob a clasat cauza, deși documentul consideră confirmat un comportament fizic „necuviincios”, „infantil și bizar” față de angajatele Operetei.
Balerine agresate de Silviu-Cristian Albu s-au simțit discriminate de ancheta Parchetului General, așa cum ne-au declarat apropiații acestora care ne-au reclamat cazul. De altfel, balerinele nici nu au avut curaj să ne ofere declarații în timpul documentării acestui articol. De altfel, femeile din start nu au avut curaj să meargă la nicio unitate de parchet, cunoscând că Alina Albu este soția directorului.
Ele au notificat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării privind comportamentul lui Cristian Albu, instituție care apoi a trimis o sesizare penală.
Cristian Silviu Albu nu ne-a răspuns la întrebări, deși i-am trimis mesaje inclusiv la Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța pe care acum îl conduce ca interimar. Nu a dorit să ne răspundă la întrebări nici Marius Iacob, procuror la Parchetul General – cel care a clasat dosarul, nici Alex Florența – fostul procuror general al României și nici Alina Albu, fostul prim-procuror al DIICOT și soția agresorului.
Dosarul, pe scurt
Patru angajate ale Teatrului Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” din București l-au acuzat pe fostul director general adjunct Silviu-Cristian Albu că le-ar fi împins pe pat, prins de mâini și luat în brațe, că ar fi intrat fără acord în camera lor de hotel și că ar fi lovit două dintre ele cu un bici peste posterior sau coapsă.
Parchetul General a considerat că probele confirmă un comportament inacceptabil, dar că gesturile nu au o natură sexuală suficient de clară pentru a constitui infracțiune. Dosarul a fost clasat la 16 aprilie 2026.
De ce este important transferul dosarului
Dosarele privind agresiunile fizice sunt instrumentate, de regulă, de parchetele de pe lângă judecătorii, inclusiv de parchetele de sector. Competența se stabilește în funcție de gravitatea faptei și de instanța căreia îi revine judecarea cauzei. Parchetul General preia asemenea dosare numai în situații speciale și în condițiile prevăzute de lege.
„Preluarea se face în cazuri foarte rare și are, de obicei, legătură cu situația din teritoriu. De exemplu, o faptă este săvârșită într-un județ, iar Parchetul General apreciază că procurorii locali nu pot fi echidistanți din cauza unor posibile relații de rudenie sau de colegialitate”, a explicat pentru NewsCenter.ro un fost procuror al Parchetului General.
În acest caz, preluarea dosarului nu poate fi justificată printr-o asemenea problemă teritorială. Dimpotrivă, ancheta a fost transferată la o instituție aflată mai aproape, din punct de vedere ierarhic și instituțional, de DIICOT, structură condusă la acel moment de Alina Albu, soția bărbatului vizat de acuzații.
DIICOT este o structură specializată care funcționează în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, adică al Parchetului General. Direcția are personalitate juridică, competență națională și este condusă de un procuror-șef. Prin urmare, apropierea sa instituțională față de Parchetul General este mai mare decât cea față de un parchet de sector.
La momentul înregistrării dosarului la Parchetul General, Ministerul Public era condus de procurorul general Alex Florența. Acesta coordonează activitatea structurilor Ministerului Public, inclusiv a DIICOT, fără a avea însă dreptul de a impune în mod automat soluția pe care trebuie să o adopte procurorul de caz.
Procurorii au fost sesizați de CNCD
Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian” a sesizat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării la 12 martie 2025, reclamând „hărțuirea sexuală și discriminarea de gen” pe care Albu le-ar fi exercitat asupra mai multor angajate.
La 10 iunie 2025, CNCD a trimis sesizarea către Parchetul de pe lângă Tribunalul București. De acolo, documentele au fost redirecționate către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, unde cauza a fost înregistrată mai întâi administrativ, la 19 iunie, iar patru zile mai târziu ca dosar penal, cu numărul 6091/162/P/2025.
La 24 iulie 2025, procurorul general al României a emis ordonanța nr. 668/C/2025, prin care a dispus preluarea dosarului de către Secția de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cauza a fost înregistrată la Parchetul General la 9 septembrie 2025 și a ajuns la Marius Iacob, procuror-șef al Serviciului de urmărire penală.
La acel moment, Alina Albu conducea DIICOT, structură specializată a Ministerului Public. Silviu-Cristian Albu este soțul acesteia.
Marius Iacob, fost procuror-șef adjunct al DNA și, implicit, numărul doi în conducerea instituției, este acum șeful Serviciului de urmărire penală din Parchetul General.
Structura instrumentează dosarele penale care intră în competența Parchetului General, inclusiv cauze complexe privind omoruri, accidente colective, corupție, abuz în serviciu sau fapte comise de persoane cu funcții importante. Iacob conduce procurorii serviciului și poate instrumenta personal anchete.
NewsCenter.ro l-a contactat pe procurorul Marius Iacob. Când a văzut întrebările și subiectul ne-a răspuns că o să primim explicații de la Biroul de Presă. În cele din urmă am primit doar o îndrumare să facem solicitări scrise.
Acuzațiile celor patru balerine
Cazul a pornit de la o sesizare colectivă înregistrată la Operetă în noiembrie 2024. Faptele reclamate s-ar fi petrecut atât în instituție, cât și în timpul unei deplasări la Sebeș, unde angajații prezentaseră spectacolul „Meșterul Manole”.
În noaptea de 17 spre 18 mai 2024, după spectacol, Albu ar fi consumat alcool la hotelul în care era cazată echipa. Cele patru femei au declarat că acesta se afla într-o stare vizibilă de ebrietate, se clătina și încerca să se apropie fizic de angajate.
Uneia dintre balerine i-ar fi spus că vrea să o vadă dansând la o bară verticală. Pe alta ar fi tras-o de mână pentru a o așeza în poala lui. Femeia s-ar fi desprins, însă, atunci când grupul a vrut să se retragă, Albu ar fi prins-o din nou foarte strâns de mână și ar fi refuzat să-i dea drumul.
Colegele acesteia ar fi încercat să le despartă mâinile, fără să reușească imediat. După ce femeia s-a eliberat, cele patru s-au îndreptat către camere, însă fostul director adjunct le-ar fi urmărit.
Angajatele au relatat că au intrat într-o cameră și au încercat să închidă ușa, spunându-i lui Albu că sunt obosite și vor să doarmă. Acesta ar fi blocat ușa cu piciorul, ar fi împins-o și ar fi intrat peste ele fără acordul lor.
„Albu ar fi împins una dintre femei pe spate, pe un pat, i-ar fi scos pantofii sport și s-ar fi apropiat de corpul ei”
În interior, Albu „ar fi împins una dintre femei pe spate, pe un pat, i-ar fi scos pantofii sport și s-ar fi apropiat de corpul ei”. Unele dintre martore au declarat că acesta s-ar fi urcat peste angajată, în timp ce femeia vizată a spus că Albu a părut că intenționează să se aplece peste ea, dar s-a retras în cele din urmă pe patul alăturat.
„Efectiv, mi-a blocat simțurile, reacțiile și gândurile”, a declarat femeia în timpul anchetei. O colegă a relatat că victima „înlemnise”. După ce Albu s-a ridicat, două dintre femei ar fi ieșit și s-ar fi refugiat în altă cameră, iar una dintre angajate a încuiat ușa de teamă.
Un alt episod s-ar fi produs în timpul repetițiilor și al unei reprezentații a spectacolului „Prințesa Circului”, a cărui premieră a avut loc în iunie 2024. Două dintre balerine au declarat că Albu le-ar fi lovit cu un bici din recuzită peste posterior sau coapsă.
Una dintre femei a spus că i-a transmis prin grimase că nu este de acord, însă acesta ar fi lovit-o o dată peste posterior și o dată în zona coapsei. Cealaltă afirmă că i-a cerut direct să nu facă acest gest, dar că Albu nu ar fi ținut cont. Potrivit declarațiilor, loviturile nu erau prevăzute în regia spectacolului.
Cele patru angajate au explicat că au reclamat incidentele abia în noiembrie 2024 deoarece Albu ocupa o funcție de conducere și se temeau să nu-și piardă locurile de muncă. Niciuna nu s-a constituit parte civilă în dosarul penal.
La 30 octombrie 2025, procurorul a dispus începerea urmăririi penale cu privire la fapte pentru tentativă la agresiune sexuală, agresiune sexuală și folosirea abuzivă a funcției în scop sexual. Cercetările nu s-au încheiat însă cu punerea sub acuzare sau trimiterea în judecată a lui Albu.
Reamintim vă Albu nu a dorit să intre într-un dialog cu NewsCenter.ro despre acest caz. I-am trimis mesaje inclusiv pe secretariatului Teatrului de Operă și Balet din Constanța, acolo unde a fost numit interimat de Ministerul Culturii după acest incident.
Procurorul admite comportamentul, dar nu îl consideră penal
NewsCenter.ro a consultat ordonanța de clasare emisă la 16 aprilie 2026. Documentul este semnat de Marius Iacob, procuror-șef al Serviciului de urmărire penală din cadrul Parchetului General.
Procurorul Marius Iacob nu susține că toate episoadele relatate de femei ar fi fost inventate. Dimpotrivă, afirmă că „ansamblul probator administrat certifică exteriorizarea de către făptuitor a unui comportament” care depășește normele profesionale.
Cu toate acestea, Iacob concluzionează că împingerea pe pat, descălțarea femeii, prinderea angajatelor de mâini, îmbrățișările, invitația la jocuri de cărți „pe dezbrăcate” și loviturile cu biciul nu au avut substanța necesară pentru a fi considerate acte de natură sexuală în sens penal.
Pentru tentativa la agresiune sexuală și agresiunea sexuală, clasarea a fost dispusă pe motiv că nu s-a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală. În cazul folosirii abuzive a funcției în scop sexual, procurorul a concluzionat că fapta nu există în materialitatea sa.
Prin urmare, formularea exactă este că Parchetul General a considerat confirmat un comportament fizic inacceptabil față de angajate, dar nu a stabilit existența unei agresiuni sexuale în sensul Codului penal.
Explicațiile procurorului Marius Iacob din soluția de clasare
Ordonanța conține mai multe formulări neobișnuite prin care procurorul condamnă moral conduita lui Albu, dar o scoate din sfera penală. Acesta vorbește despre un „comportament necuviincios nescuzabil”, însă afirmă că gesturile nu ar fi avut „substanța necesară” pentru a reprezenta o conduită sexuală.
Una dintre concluziile cele mai controversate este că Albu, deși se afla în stare de ebrietate, ar fi reușit să-și controleze gesturile exact până la limita unei infracțiuni.
„Autorul, chiar sub imperiul afectării funcției cognitive generate de starea de ebrietate, a avut de fiecare dată capacitatea să își adapteze și limiteze natura interacțiunilor cu victimele astfel încât gesturile sale să nu capete sau să nu dezvăluie o semnificație de ordin penal”, se arată în ordonanță.
Drept argument, procurorul invocă faptul că, după ce ar fi împins o angajată pe pat și s-ar fi apropiat de corpul ei, Albu s-ar fi retras pe patul alăturat. Această retragere este interpretată drept un „semn al conștientizării depășirii limitelor unei conduite acceptabile și cu potențiale consecințe juridice”.
Cu alte cuvinte, procurorul consideră că Albu ar fi realizat unde începe răspunderea penală și s-ar fi oprit înainte să depășească această limită.
Prinderea femeilor de mâini, îmbrățișările și propunerea unor jocuri de cărți „pe dezbrăcate” au fost calificate drept o comportare „necuviincioasă, imorală și contrară tuturor standardelor de etică și deontologie”, dar fără o finalitate sexuală care să poată fi demonstrată penal.
„Câtă vreme prin specificul lor și prin dinamica realizării acestora nu se poate decela o finalitate de factură sexuală, deci o conduită sexuală, ci doar o comportare necuviincioasă, imorală și contrară tuturor standardelor de etică și deontologie, nu sunt întrunite elementele de tipicitate ale infracțiunii de agresiune sexuală”, explică Marius Iacob.
Cristian Albu a folosit și un bici
Și mai surprinzătoare este motivarea referitoare la folosirea biciului: „Nici măcar aplicarea unei lovituri cu un bici peste posterior și peste coapsă, în condițiile date, nu poate constitui un act de natură sexuală”.
Procurorul consideră că asemenea gesturi dezvăluie numai un „comportament infantil și bizar, contrar exigențelor atașate funcției deținute”.
Ordonanța face apoi o referire aparte la personalitatea oamenilor care lucrează în domeniul artistic: „Chiar dacă personalității indivizilor care pun în scenă actul artistic, ori acestuia, în mod intrinsec, le pot fi asociate trăsături precum creativitatea debordantă și valențele ludice, conținutul și dinamica acțiunilor făptuitorului, chiar dacă nu îmbracă haina penală, sunt de neacceptat”.
O altă formulare controversată privește momentul în care Albu s-ar fi oprit. Procurorul afirmă că acțiunile sale „au încetat în momentul dincolo de care orice observator obiectiv ar fi apreciat că frizează spectrul elementului material al infracțiunii”.
În același document se vorbește despre „gradul ridicat de echivoc care planează asupra resorturilor interioare ale făptuitorului și asupra deznodământului preconizat”. Procurorul susține, în esență, că nu se poate stabili ce intenționa Albu să facă după ce ar fi intrat în cameră, ar fi împins o femeie pe pat și ar fi descălțat-o.
Motivarea pare contradictorie inclusiv în privința consumului de alcool. Mai întâi, Iacob susține că, deși beat, Albu și-ar fi putut adapta gesturile astfel încât să nu capete o semnificație penală. Ulterior, aceeași stare de ebrietate este invocată pentru a explica incertitudinea referitoare la intențiile sale.
„Starea de ebrietate sub care se afla autorul cu ocazia exteriorizării manifestărilor de comportament a contribuit la creionarea unui tablou incert din perspectiva resorturilor sale interioare”, se mai arată în ordonanță.
Cercetarea disciplinară, oprită prin demisie
Înaintea anchetei penale, la nivelul Operetei fusese constituită o comisie de cercetare disciplinară. Aceasta analizase sesizarea colectivă și declarațiile celor patru femei.
Cristian Silviu- lbu a demisionat însă la 13 ianuarie 2025 din funcția pe care o deținea la Teatrul Național de Operetă și Musical „Ion Dacian”. Pentru că nu mai era angajatul instituției, cercetarea disciplinară nu a putut fi finalizată, iar o eventuală sancțiune nu a mai putut fi aplicată.
Cristian Albu și-a dat demisia de la Opereta, asta înainte ca instituția să înainteze raportul preliminar al comisiei către Ministerul Culturii.
După clasare, Albu a fost numit manager la Constanța
După demisia de la „Ion Dacian”, acesta a revenit la Opera Națională București, unde ocupase anterior mai multe funcții, printre care consilier juridic, șef al Biroului Achiziții Publice, director general adjunct și director al Direcției Scenă.
La mai puțin de două luni după clasarea dosarului penal, Ministerul Culturii l-a desemnat manager interimar al Teatrului Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” din Constanța. Mandatul a început la 9 iunie 2026. Ministerul a prezentat numirea drept una temporară și i-a urat succes în exercitarea mandatului „în beneficiul instituției, al artiștilor și al publicului”.
Interesant ar fi de urmărit cum a fost numit ulterior, ca pedeapsa, cu ghilimele, de catre ministrul culturii in consiliul de administratie la Opereta. Și cum a venit ministrul la Opereta si a facut ședința mare sa îl susțină (ședința înregistrată, de altfel). Și cum au fost făcute de kk victimele.