Contractele de autostradă semnate de CNAIR cu UMB, Strabag și Porr ar putea deveni parțial publice. Tribunalul București a dispus comunicarea unor documente la solicitare competitorilor italieni de la Webuild/Astaldi. Decizia a fost atacată cu recurs și urmează să fie analizată de instanța superioară.
Costurile suplimentare și întârzierile nu pot fi ascunse a considerat instanța când a explicat de ce contractele Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) trebuie publicate și oferite celor care le solicită.
Tribunalul București a obligat CNAIR să comunice către Webuild SpA (fosta Astaldi) informații și documente privind modul în care au fost modificate proiectele tehnice, aprobate costurile suplimentare și acordate prelungiri pentru zece dintre cele mai importante contracte de infrastructură rutieră din România.
Hotărârea, pronunțată în dosarul nr. 9176/3/2021*, stabilește că astfel de informații reprezintă informații de interes public și nu pot fi ascunse în spatele clauzelor de confidențialitate. Decizia este atacată cu recurs atât de CNAIR, cât și de UMB, Strabag și Porr.
Proces început în urmă cu peste patru ani
Litigiul își are originea într-o solicitare formulată de Astaldi la 19 februarie 2021, în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.
Constructorul italian a cerut CNAIR să comunice dacă, în cazul a zece mari contracte de infrastructură, proiectele tehnice au fost modificate față de studiile de fezabilitate, dacă au fost aprobate costuri suplimentare, dacă antreprenorii au primit prelungiri ale termenelor de proiectare și dacă acestea au fost generate inclusiv de întârzieri imputabile beneficiarului.
Solicitarea privea proiecte de interes național precum Autostrada de Centură București (A0), Autostrada Sibiu – Pitești, Autostrada Transilvania, Varianta de Ocolire Bacău, Pasajul Mogoșoaia și alte contracte majore finanțate din bani publici.
CNAIR a invocat confidențialitatea contractelor
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a refuzat să furnizeze documentele solicitate.
Instituția a susținut că informațiile solicitate privesc activitatea comercială a antreprenorilor și că publicarea lor ar afecta concurența loială și drepturile de proprietate intelectuală. CNAIR a invocat atât clauzele de confidențialitate din contractele FIDIC, cât și opoziția exprimată de constructorii implicați în proiecte.
În fața instanței, compania a arătat că Webuild este concurent direct al celorlalți constructori și că solicitarea urmărește un interes comercial privat, nu unul public.
Tribunalul: informațiile privesc cheltuirea banilor publici
Tribunalul București a respins argumentele CNAIR.
Judecătorul a reținut că toate cele zece contracte sunt finanțate din fonduri publice, iar informațiile referitoare la modificările proiectelor tehnice, costurile suplimentare și prelungirile termenelor de execuție reprezintă informații de interes public.
Instanța arată că publicul are dreptul să cunoască dacă soluțiile tehnice au fost schimbate față de studiile de fezabilitate, dacă aceste modificări au generat costuri suplimentare și dacă acestea au fost suportate din bani publici.
Totodată, tribunalul subliniază că transparența permite verificarea modului în care sunt administrate proiectele de infrastructură și dacă eventualele erori de proiectare au produs prejudicii bugetului de stat.
Costurile suplimentare și întârzierile nu pot fi ascunse
În motivare, instanța explică faptul că documentele privind aprobarea costurilor suplimentare, ordinele de modificare și prelungirile termenelor de proiectare nu reprezintă secrete comerciale.
Judecătorul arată că asemenea informații permit verificarea modului în care CNAIR utilizează fondurile publice și dacă eventualele întârzieri au fost generate de antreprenori sau chiar de beneficiar.
De asemenea, tribunalul reține că publicul are interesul legitim să afle dacă neîndeplinirea obligațiilor de către autoritatea contractantă a condus la majorarea costurilor suportate din bugetul public.
Zece contracte de infrastructură, vizate de hotărâre
Solicitarea Webuild privește unele dintre cele mai importante investiții rutiere din România:
- Autostrada de Centură București (A0);
- Autostrada Sibiu – Pitești (mai multe secțiuni);
- Autostrada Transilvania;
- Varianta de Ocolire Bacău;
- Pasajul Mogoșoaia;
- drumul de legătură DN5;
- lărgirea Centurii București Sud.
Pentru fiecare dintre aceste contracte, CNAIR trebuie să comunice dacă au existat modificări tehnice, costuri suplimentare, prelungiri de termene și documentele prin care acestea au fost aprobate, cu anonimizarea datelor personale și a informațiilor care țin exclusiv de secrete comerciale.
În cauză au intervenit trei dintre cei mai mari constructori de infrastructură din România care au mare parte din contractele cu CNAIR care ar trebui desecretizate. Este vorva de Spedition UMB SRL, Strabag SRL și Porr Construct SRL. Spedition UMB face parte din UMB Grup controlat de familia lui Dorinel Umbrărescu.
Aceștia au susținut poziția CNAIR și au solicitat respingerea acțiunii formulate de Webuild.
Tribunalul a respins inclusiv cererile formulate de Porr și Spedition UMB privind acordarea cheltuielilor de judecată, apreciind că acestea au susținut poziția pârâtei, iar acțiunea principală a fost admisă.
Procesul continuă la Curtea de Apel
Procesul are un istoric de peste patru ani.
În 2021, Tribunalul București admisese parțial acțiunea formulată de Astaldi. Ulterior, Curtea de Apel București a admis recursul, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare, solicitând instanței să analizeze în detaliu natura informațiilor cerute și limitele confidențialității invocate de CNAIR.
În rejudecare, Tribunalul București a ajuns la aceeași concluzie de fond: informațiile solicitate sunt informații de interes public și trebuie comunicate.
Sentința civilă nr. 9811/03.12.2025, pronunțată în dosarul 9176/3/2021*, nu este definitivă.
Potrivit portalului instanțelor, împotriva hotărârii au declarat recurs CNAIR, Spedition UMB SRL, Strabag SRL și Porr Construct SRL, astfel că dosarul urmează să fie analizat de instanța de control judiciar, la Curtea de Apel București. Primul termen nu a fost încă programat.
