Motivul demisiei lui Cosmin Ghiță. Ministerul Energiei ar fi cerut revocarea sa de la Nuclearelectrica în ședința acționarilor din 10 septembrie

Cosmin Ghiță (centru)

Cosmin Ghiță a demisionat de la conducerea Nuclearelectrica după aproape nouă ani, cu mai puțin de șapte luni înainte de expirarea mandatului său. Plecarea intervine cu numai două săptămâni înainte ca acționarii companiei să discute raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului, document care ar fi evidențiat nereguli grave în pregătirea proiectului reactoarelor modulare mici de la Doicești. Oficial, Ministerul Energiei susține că demisia este determinată de apariția unei „noi oportunități profesionale”. Nici compania, nici Guvernul nu au legat plecarea directorului de rezultatele controlului.

Din informațiile NewsCenter.ro reiese că la ședința din 10 septembrie, Ministerul Energiei, acționarul principal al companiei ar fi urmat să ceară revocarea acestuia pe baza rezultatelor foarte slabe. Ministerul Energiei este condus, ca ministru interimar, de premierul Ilie Bolojan. Motivele solicitării ar fi investițiile făcute în reactoarele de la Doicești, împreună cu Nova Grup, închiderea reactoarelor de la Cernavodă și faptul că societatea a cumpărat foarte multă energie pentru a acoperi contractele bilaterale cu traderi.

Aici trebuie precizat că Nuclearelectrica este o companie cotată la Bursa de Valori București, cu un pachet de 17,50%. Restul acțiunilor sunt în dreptul Ministerului Energiei.

Mandat din 2017

Societatea Națională Nuclearelectrica a anunțat că a fost notificată pe 25 august 2026 cu privire la solicitarea lui Cosmin Ghiță de încetare a contractului de mandat. Compania nu a prezentat motivele deciziei și nici data exactă la care directorul general își va încheia activitatea.

„Nuclearelectrica va comunica data efectivă la care renunțarea la mandat urmează să își producă efectele”, se arată în informarea transmisă investitorilor. Producătorul de energie i-a mulțumit lui Cosmin Ghiță pentru contribuția adusă în timpul mandatelor sale.

Ghiță conducea Nuclearelectrica din 2 septembrie 2017, când fusese numit inițial pentru o perioadă provizorie de patru luni. Începând cu 11 februarie 2019, a primit un mandat complet de patru ani, iar actualul contract a început pe 12 februarie 2023 și urma să se încheie la 12 februarie 2027.

Demisia apare astfel înainte de termen și într-un moment deosebit de sensibil pentru compania de stat. Pe 10 septembrie, acționarii Nuclearelectrica urmează să discute raportul Corpului de Control al Prim-Ministrului și să voteze publicarea integrală a acestuia.

Motivul oficial: o nouă oportunitate profesională

Ministerul Energiei, care deține 82,498% din acțiunile Nuclearelectrica, a transmis că a luat act de demisie și că respectă decizia directorului general. „Potrivit informațiilor comunicate Ministerului, decizia domnului Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale”, a explicat instituția. Ministerul Energiei este condus interimar de premierul Ilie Bolojan.

Guvernul nu a oferit alte detalii despre această oportunitate și nu a precizat unde ar urma să lucreze Ghiță. Purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, a subliniat caracterul unilateral al deciziei. „Demisia este un act unilateral de voință. După o perioadă de preaviz de 90 de zile, conform contractului, dar care poate fi scurtată cu acordul părților, va urma o selecție pentru un nou titular”, a transmis Guvernul.

Ministerul Energiei a mai precizat că activitatea Nuclearelectrica și a Centralei Nucleare de la Cernavodă continuă în condiții normale și că va lua măsurile necesare pentru menținerea stabilității și continuității conducerii companiei.

Raportul integral ajunge la acționari pe 10 septembrie

Controlul privind activitatea Nuclearelectrica s-a desfășurat între 15 octombrie 2025 și 20 martie 2026. Verificările au urmărit în principal modul în care compania a pregătit proiectul reactoarelor modulare mici – SMR – de la Doicești.

Până acum a fost publicată numai o sinteză. Raportul complet a fost transmis Nuclearelectrica și Ministerului Energiei, fără ca publicul și acționarii minoritari să poată vedea toate documentele, explicațiile și recomandările inspectorilor.

Ministerul Energiei a cerut introducerea pe ordinea de zi a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor din 10 septembrie a unui punct distinct privind aprobarea publicării raportului. Statul deține peste 82% din companie și dispune practic de voturile necesare pentru adoptarea propunerii.

Documentul integral ar putea clarifica cine a luat deciziile analizate, ce aprobări au fost acordate, ce justificări au primit inspectorii și dacă au fost stabilite responsabilități individuale. Aceste informații sunt esențiale și pentru a evalua dacă demisia lui Cosmin Ghiță are vreo legătură cu rezultatele controlului sau dacă reprezintă exclusiv o alegere profesională.

Întârziere de 20 de luni și costuri în creștere

Una dintre principalele probleme identificate privește întârzierea proiectului SMR. Potrivit sintezei oficiale, o etapă a proiectului a fost realizată cu aproximativ 20 de luni mai târziu decât prevedea calendarul inițial.

Costurile au crescut, de asemenea, față de estimările prezentate inițial acționarilor. Sume importante au fost cheltuite pentru studii, proiectare, inginerie, analize tehnice și pregătirea amplasamentului, deși proiectul nu a ajuns încă în etapa construirii reactoarelor.

Nuclearelectrica respinge concluzia că modificarea calendarului ar reprezenta o abatere. Compania susține că termenele comunicate aveau caracter estimativ și că puteau fi ajustate în funcție de rezultatele proiectării, autorizării și validării unei tehnologii implementate pentru prima dată în Europa.

„Actualizarea estimărilor de calendar constituie o caracteristică inerentă unor astfel de proiecte și nu reprezintă o abatere de la obligații asumate”, a transmis conducerea Nuclearelectrica în răspunsul său la sinteza raportului.

De ce a fost ales Doicești, deși ocupa locul al doilea

Corpul de Control a identificat probleme și în procesul de alegere a amplasamentului. Doicești ar fi ocupat locul al doilea într-un studiu de selecție, fără ca Nuclearelectrica să fi formalizat o analiză comparativă completă prin care să explice de ce a fost preferat în detrimentul locației clasate pe primul loc.

„Doicești s-a clasat pe locul al doilea, cu 1.091 de puncte, după amplasamentul de la Iernut, evaluat cu 1.099 de puncte. Corpul de Control a reproșat Nuclearelectrica faptul că nu a prezentat o analiză comparativă formalizată care să justifice alegerea locației clasate pe locul secund.”, conform sintezei oficiale a raportului Corpului de Control.

Compania susține că legea nu impunea întocmirea unui asemenea document. Alternativa de la Iernut era împărțită între peste 100 de proprietari și includea în mare parte terenuri agricole, ceea ce ar fi complicat achizițiile și ar fi produs noi întârzieri.

Conducerea Nuclearelectrica invocă și misiunile Agenției Internaționale pentru Energie Atomică din 2022, 2024 și 2025. Potrivit companiei, experții internaționali au analizat selecția amplasamentului și metodologiile de evaluare a riscurilor externe.

SNN susține, în consecință, că alegerea Doiceștiului a fost corectă din punct de vedere tehnic, chiar dacă raportul Corpului de Control critică lipsa formalizării comparației cu amplasamentul mai bine clasat.

Teren cumpărat cu 2,8 milioane de euro, tranzacție de 46,4 milioane

Cea mai sensibilă constatare privește asocierea companiei de stat cu Nova Power & Gas și tranzacțiile legate de terenul destinat centralei.

Proiectul este dezvoltat prin RoPower Nuclear, societate deținută în proporții egale de Nuclearelectrica și Nova Power & Gas. Corpul de Control a analizat de ce partenerul privat nu a adus terenul ca aport la capitalul companiei comune și de ce proprietatea a fost cumpărată ulterior de RoPower.

Nova Power & Gas achiziționase în 2021 suprafața necesară proiectului pentru aproximativ 2,8 milioane de euro. Tranzacția ulterioară către compania comună ar fi avut o valoare totală de circa 46,4 milioane de euro, cu TVA.

Diferența este majoră, dar cele două companii susțin că nu au fost tranzacționate active identice aflate în aceeași stare. Între cele două momente ar fi fost realizate lucrări de ecologizare, demolare, modernizare și pregătire a amplasamentului, iar pachetul ar fi inclus infrastructură și o stație de transformare.

Nuclearelectrica afirmă că evaluările au fost realizate de specialiști autorizați și că nu a fost achitată nicio sumă în baza acordului de refacturare contestat. Compania a dispus un audit forensic pentru verificarea costurilor și susține că nicio plată nu va fi efectuată înaintea finalizării acestuia.

Conducerea executivă, asigurată de Cosmin Ghiță în perioada analizată, a respins existența unui prejudiciu cuantificabil și a susținut că toate deciziile au fost luate legal și cu aprobările corporative necesare, așa cum reiese dintr-un comunicat al companiei.

Lasă un răspuns

Descoperă mai multe la NewsCenter.ro

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura