România a fost prezentă fără un stand oficial la unul dintre cele mai importante târguri internaționale de profil, Wine Paris, după ce organizarea participării a fost gestionată în ultimul moment. Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior (ARICE) a lansat licitația pentru amenajarea standului cu doar două zile înainte de deschiderea evenimentului, iar procedura a rămas fără ofertanți.
În lipsa unei soluții instituționale, producătorii români au fost nevoiți să găsească rapid o alternativă pentru a nu pierde contactele externe deja fragile: au participat pe cont propriu, suportând costurile din fonduri proprii, într-un compromis menit să salveze prezența României la târg.
Nu este prima dată, în ultimii ani, când prezența României la târgurile internaționale devine un subiect de scandal, iar, mai mult, deranjează inclusiv organizatorii, nemulțumiți de modul în care se prezintă țara noastră. De data aceasta, este vorba de Wine Paris (9-11 februarie 2026), unde au fost prezente zece crame din România, care au decis să meargă pe cont propriu chiar și pe ultima sută de metri.
Nu de alta, dar erau întâlniri convenite cu clienții cu săptămâni înainte, iar ratarea acestora ar fi adus pierderi enorme pentru întreaga industrie, pentru exporturile românești de vinuri.
Un compromis pentru a salva ceva din reputația producției de vin din România, după cum spun producătorii prezenți la Paris, dar și pentru a se evita o „catastrofă de imagine”.
Situație regretabilă
Fostul ministru al Agriculturii, Daniel Constantin, care este președintele ARICE, începând cu data de 2 februarie, spune și el că situația reprezentării sectorului producătorilor de vinuri la Paris „este una regretabilă!”.
„Cunosc bine eforturile din sector pentru a crește calitatea și cantitatea. Am susținut-o mulți ani și am apreciat realizările! Reprezentarea de la Paris s-a făcut numai prin eforturile a 10 producători din cei 16 care se înscriseseră inițial! De apreciat că au cheltuit resurse proprii”, a declarat pentru NewsCenter Daniel Constantin.
Procedurile trebuiau pornite cu mult timp în urmă, astfel încât să se încadreze în termele legale ale licitațiilor publice, recunoaște ministrul.
ARICE este instituția publică responsabilă de promovarea exporturilor românești și de organizarea participărilor la târguri internaționale. Planul anual de târguri pentru producătorii de vinuri este depus de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Vinuri din România (APEV) la ARICE, iar, potrivit informațiilor apărute în presă, el ar fi fost transmis încă din luna iunie 2025. Cu toate acestea, organizarea licitațiilor nu s-a realizat în timp util.
Producătorii, pe cont propriu
Gabriel Roceanu, director general Crama Oprișor, explică clar de ce cramele românești au hotărât să participe cu orice risc la târgul de la Paris și ce eforturi s-au făcut într-un timp extrem de scurt.
„Costurile de participare la Wine Paris au fost suportate în întregime de către cele 10 crame participante, din cash-ul propriu disponibil. În jur de 10 000 euro am cheltuit fiecare cramă pentru a ne putea expune vinurile la Wine Paris și a ne întâlni cu clienții cu care deja am convenit cu săptămâni înainte. Nicun Leu din bani publici și niciun Euro nu a plătit agenția se stat ARICE pentru acest târg”, arată Roceanu într-o postare pe Facebook.
Provocarea a fost cu atât mai mare cu cât abia sâmbătă zece crame au sunat mobilizarea, după ce la licitația organizată de ARICE, vineri, nu s-a prezentat nicio companie dispusă să se ocupe de organizarea participării producătorilor autohtoni la Paris.
„Cramele au plătit tot, în condițiile actuale economice, extrem de dificile pentru industria vinului. Iar standul a arătat în felul acela deoarece cele 10 crame participante s-au mobilizat sâmbăta 7 februarie să organizăm extrem de multă logistică, acțiune care ar fi trebuit să fie gestionată de către o companie organizatoare desemnată de ARICE în conformitate cu regulamentele, însă nu a făcut-o. În mai puțin de 48 ore, cele 10 crame au trebuit să trimită cumva mostrele la Paris, apoi să fie zeci de convorbiri cu magementul târgului Wine Paris pentru a găsi o soluție urgentă și minimală de mobilier, pahare, frapiere, deversoare, insriptionare … etc. în mai puțin de 48 ore înainte de începerea târgului”, spune Roceanu.
Târguri puse în pericol
Președintele ARICE afirmă și el că procedurile trebuiau pornite cu mult timp în urmă, astfel încât să se încadreze în termele legale ale licitațiilor publice. Nu de alta, dar s-a ajuns să fie pusă în pericol participarea la mai multe târguri care au loc la început de an.
„Din păcate, procedurile au început foarte târziu și explicațiile celor care au lucrat din ARICE nu cred că ajută pe nimeni. Aceștia susțin că documentația necesară declanșării procedurii de licitație a venit de la APEV foarte târziu. Pe de altă parte, există documente care arată că s-au cerut acorduri pentru a începe tot programul de promovare de la SGG, absolut nenecesare din punctul meu de vedere, care au pus în pericol mai multe târguri de la începutul de an”, arată Daniel Constantin.
Șeful Agenției speră ca astfel de situații să nu mai existe pe viitor, mai ales că s-au luat măsuri să fie schimbate toate procedurile.
„Se lucrează la procedurile de transparentizare, digitalizare, informare și termene mai mari pentru a avea eficientă și a fi reprezentați cu mândrie în plan extern. Săptămâna viitoare ne consultăm pe aceste măsuri cu patronatele și trecem la implementare”, ne-a precizat Constantin.
Contraperformanță
Jurnalistul Cezar Ioan, editor al primei publicații lunare despre vin și fondatorul platformei vinul.ro, este cel a atras atenția cu privire la modul în care România s-a prezentat la târgul de la Paris.
„Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului sunt principalii responsabili! O contraperformanță atât de gravă încât ar fi fost mai bine SĂ NU EXISTE DELOC acel stand”, citează Cezar Ioan într-o postare pe Facebook un martor care comentează modul în care s-a prezentat România la cel mai important Târg european de vinuri, Wine Paris 2026.
Jurnalistul vine și cu informații despre culisele organizării prezenței românești la manifestare.
“Statul român a aprobat bugetul vineri (n.red- de fapt nu s-a prezentat nimeni la licitație), iar târgul a început luni: oamenii au lucrat duminică să facă un stand din resturi (…) Statul e o piedică pentru industria noastră și nici vorbă să ajute cu ceva”, scrie jurnalistul.
Lupta contra cronometru
Gabriel Roceanu recunoaște că în condițiile în care nu s-a prezentat nimeni la licitația organziată de ARICE pe data de 6 febuarie, „nu a mai fost timp fizic pentru decoruri și butaforie cum s-ar fi cuvenit, profesional, pentru că acestea implica activități complexe, organizate și prelucrate din timp de o companie specializată, care, repet, trebuia desemnată cu o săptămână în urmă de către agenția ARICE, și finanțată din bugetul de minimis acordat de UE către fiecare țară membră”.
Conform programului tehnic publicat pe site Wine Paris, asamblarea asamblarea standurilor a început pe data de 5 februarie. La noi, ARICE abia pe 6 februarie a anunțat că s-au desfășurat toate procedurile legale, însă, nu s-a prezentat nicio firmă la contractarea organizării.
„Duminică 8 februarie și luni 9 februarie fiecare cramă din cele 10 participante au achitat prin transfer bancar sume cash către Wine Paris pentru a putea fi funcțional standul începând de luni 9 februarie. De ce am făcut noi asta ? De ce am acceptat să fim expuși într-un stand cu layout improvizat ? Pentru că am decis împreună, cele 10 crame, să nu pierdem definitiv puținii clienți cu care deja aveam stabilite întâlniri acolo”, spune Roceanu.
Prost sau deloc?
Standul României era deja înscris de mult timp în platforma online Wine Paris, în cataloage, pe panourile de prezentare ale târgului, pe stickerele aplicate pe holurile târgului, menționează Roceanu, iar absența ar fi adus prejudicii enorme industriei viti-vinicole de la noi.
„Absența totală a expozanților din România ar fi distrus iremediabil imaginea industriei viti-vinicole românești. În concluzie, am ales un compromis, pe bani noștri privați 100%, să ne prezentăm cu vinurile la Wine Paris 2026. Niciunul din cei 10 producători nu este relaxat după acest eveniment. Am cheltuit bani neprogramati, pentru a salva ceva din reputația producției de vin din România. Niciunul dintre noi nu putem estima când anume ne putem recupera investiția pentru că, tot în conformitate cu procedurile legale, nu se poate deconta nimic nicăieri la ARICE atâta timp cât nicio firma organizatoare nu are contract cu ARICE, repet, conform procedurilor”, mărturisește Roceanu.
Managerul de la Crama Oprișor recunoaște că participarea românească nu a fost chiar așa cum ar fi trebuit, dar până la urmă trebuie apreciat efortul făcut de cramele autohtone.
„Așa sunt legile și regulile acum, din păcate. Proceduri, care sunt, la rândul lor, supuse altor proceduri. În concluzie, nu a fost bine deloc expunerea României la Wine Paris, însă nu cred este fair sa acuzăm cramele participante care au făcut eforturi uriașe că să se evite o catastrofă de imagine”, susține Roceanu.
Organizatorii, nemulțumiți
Jurnalistul Cezar Ioan vorbește și de nemultumirea organizatorilor târgului, deranjați de prezentarea penibilă a firmelor prezente în standul României.
“Românii și-au bătut joc de noi… (…) Au contractat un spațiu mare și, în final, au venit cu un stand mic, doar cu o mână de producători și o prezentare penibilă, care strică atmosfera târgului… (…)Am rămas profund nemulțumit de comportamentul statului român, dar și, într-o anumită măsură, de atitudinea celorlalți producători“, spune martorul citat de Cezar Ioan.
Urmarea: România a fost cât pe ce să se aleagă cu interdicția de a mai putea să participe la târg în următorii ani…În plus, ar exista datorii de aproximativ 30.000 de euro de câțiva ani (dintr-o situație similară anterioară), plus sume restante către constructorii de standuri, care se ridică la sute de mii de euro, spune Cezar Ioan.
ARICE: Nu există datorii
Președintele ARICE, Daniel Constantin susține, însă, că nu există datorii legate de participarea României la acest târg și nici obligații restante față de firmele care au asigurat organizarea standurilor.
„Participarea la această manifestare a fost solicitată pentru prima dată. Situația nu este similară în cazul altor târguri internaționale”, a mai precizat șeful Agenției.
Pentru anul 2026, ARICE a solicitat bugetarea participării la 95 de târguri internaționale, în cadrul Programului de Promovare a Exportului 2026. Valoarea totală solicitată pentru acest program este de aproximativ 150 milioane lei. Bugetul acoperă cheltuieli legate de închirierea spațiilor expoziționale, amenajarea standurilor naționale, servicii logistice și promovare externă pentru companiile românești participante.
Reguli mai clare
Participarea firmelor românești la târgurile internaționale constituie o problemă pentru toate industriile. Probleme sunt nu doar pentru producătorii de alimente, vinuri, ci și la textile sau în cazul companiilor din sectorul turismului.
La finele anului trecut, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT) a propus revizuirea criteriilor de selecție pentru accesarea Schemei de ajutor de minimis destinată participării întreprinderilor din domeniul turismului la manifestările expoziționale internaționale, în vederea unei reprezentări mai relevante și mai competitive a României pe piețele externe.
„Până acum, selecția pentru participarea la târgurile internaționale de turism funcționa, în practică, după un principiu simplu: cine trimite primul un e-mail prinde loc. Un astfel de mecanism nu poate produce rezultate reale pentru promovarea României, așa că schimbăm folosofia. De la «primul venit» la «cel mai potrivit». Introducem criterii măsurabile, evaluare în două etape și sistem de punctaj tocmai pentru a scoate din zona de arbitrar un proces care trebuie să fie transparent, predictibil și orientat spre performanță”, declara Radu Miruță, ministrul economiei, digitalizării, antreprenoriatului și turismului de la acel moment.
Rămâne de văzut când și cum vor fi transpuse în practică toate aceste modificări.
