Administrația Sectorul 5, condusă de primarul Vlad Popescu Piedone, fiul lui Cristian Popescu Piedone, a fost obligată de Tribunalul București să achite 23,19 milioane de lei pentru întârzieri la plata unor servicii. Primăria Sectorului 5 a crezut că penalitatea era de 0,01%, în loc de 0,1% pe zi. Hotărârea a fost atacată la Curtea de Apel.
Sectorul 5 al Municipiului București a fost obligat de Tribunalul București să plătească peste 23,19 milioane de lei, reprezentând penalități, dobânzi, actualizări cu inflația și cheltuieli de judecată, într-un litigiu privind întreținerea și amenajarea spațiilor publice.
Hotărârea nr. 8572 a fost pronunțată la 21 septembrie 2026, în dosarul 46519/3/2025, de Secția a II-a Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului București. Reclamanta este Esta Insaat Sanayi Lojistik Ve Dis Ticaret AS Istanbul – Sucursala București, liderul asocierii cu Maksan Techno Grup SRL și Smart Energy Business SRL. Soluția a fost atacată de Sectorul 5 la 16 octombrie 2026.
Suma nu reprezintă contravaloarea lucrărilor, ci costurile suplimentare rezultate din întârzierea plăților. Autoritatea a invocat deficitul bugetar, însă instanța a constatat că aceasta recunoscuse facturile și procesele-verbale de recepție.
Reprezentanții primăriei de sector s-au plâns în instanță că municipalitatea nu a avut bani. „Plata facturilor enumerate în acțiunea principală a fost realizată în conformitate cu fondurile alocate în cursul anului curent”, scrie în adresa prezentată de municipalitate. Însă, angajații primăriei condusă de Vlad Popescu Piedone, fiul lui Cristian Popescu Piedone, au confundat că penalitatea era de 0,01%, în loc de 0,1% pe zi.
Facturile pentru amenajarea spațiului verde din Sectorul 5
Motivarea consultată de NewsCenter.ro arată că litigiul pornește de la Acordul-cadru nr. 32214 din 24 aprilie 2020, privind „Servicii de întreținere, amenajare și modernizarea spațiilor aparținând domeniului public și privat” al Sectorului 5.
Obiectul este unul de administrare și amenajare a spațiilor sectorului. Un raport public al societății Amenajare Edilitară S5, care menționează același acord-cadru și un contract de subcontractare cu Esta, enumeră activități precum toaletarea arborilor, plantări, montarea și repararea băncilor, coșurilor și gardurilor, precum și instalarea aspersoarelor.
Potrivit Tribunalului București, facturile depuse în proces erau aferente anilor 2022, 2023 și 2024 și erau însoțite de procese-verbale de recepție. La dosar existau și dovezi ale unor plăți parțiale efectuate în 2023.
Contractul stabilea un termen precis: administrația trebuia să plătească în maximum 30 de zile de la primirea facturii însoțite de procesul-verbal de recepție.
Pentru depășirea acestui termen, acordul prevedea penalități de 0,1% din suma neachitată pentru fiecare zi de întârziere, până la executarea obligației. Ca ordin de mărime, pentru un milion de lei restant, această clauză înseamnă 1.000 de lei pe zi.
Ce a greșit administrația Sectorului 5 condusă de Piedone jr
Prima problemă reținută de judecător este că administrația nu și-a executat la termen obligațiile asumate prin contract, conform datelor consultate de NewsCenter.ro.
A doua privește apărarea din proces. Sectorul 5 nu a contestat realitatea facturilor și a recepțiilor, ci a explicat întârzierea prin dificultățile sale financiare.
„Pârâtul nu contestă realitatea/veridicitatea susținerilor reclamantei, limitându-se la a afirma că plățile nu au fost efectuate din cauza deficitului bugetar cu care se confruntă autoritatea pârâtă”, se precizează în motivarea instanței.
„Contrar afirmațiilor pârâtului de la ultimul termen de judecată, penalitățile convenite prin acordul cadru nu sunt de 0,01%, ci de 0,1%”, precizează și mai clar instanța.
Lipsa disponibilităților bugetare nu a fost acceptată de instanță ca motiv pentru înlăturarea obligațiilor contractuale. Judecătorul a invocat principiul potrivit căruia contractul valabil încheiat are putere de lege între părți și dreptul creditorului de a primi prestația integral, exact și la timp.
O altă eroare evidențiată expres privește chiar nivelul penalității. La ultimul termen de judecată, administrația a susținut o cotă de zece ori mai mică decât cea identificată în contract.
„Contrar afirmațiilor pârâtului de la ultimul termen de judecată, penalitățile convenite prin acordul cadru nu sunt de 0,01%, ci de 0,1%”, se mai precizează în instanță.
Diferența este importantă pentru calculul obligației: 0,01% ar însemna 100 de lei pe zi pentru un milion restant, în timp ce procentul reținut de Tribunal produce o penalitate zilnică de 1.000 de lei.
Cum s-a apărat administrația
Sectorul 5 a cerut respingerea acțiunii și a invocat, prin întâmpinarea depusă la 5 ianuarie 2026, situația financiară a instituției. Motivarea reproduce explicațiile bazate pe o adresă a Direcției Economice, înregistrată la 29 decembrie 2025,â
„Având în vedere deficitul bugetar cu care se confruntă instituția pârâtă, plata facturilor enumerate în acțiunea principală a fost realizată în conformitate cu fondurile alocate în cursul anului curent”, scrie în adresa prezentată de municipalitate.
Pentru restanțe, autoritatea a indicat un moment ulterior, condiționat de aprobarea bugetului.
Judecătorul a explicat însă că, odată demonstrată existența obligației, autorității îi revenea să facă dovada executării sale: „Reclamanta trebuie doar să dovedească existența obligației la momentul nașterii acesteia, fiind în sarcina pârâtului să dovedească faptul contrar sau executarea obligației.”
Instanța a subliniat că Sectorul 5 recunoscuse documentele pe care se întemeia solicitarea de plată. „Acesta a recunoscut facturile indicate și procesele-verbale de recepție, limitându-se la a indica faptul că plățile nu au fost efectuate din cauza deficitului bugetar”, se precizează în motivare.
Cum s-a ajuns la peste 23 de milioane de lei
Tribunalul a obligat prin decizia în acest dosar ca Sector 5 să plătească 22.7 milioane de lei lei către reclamantă. Dispozitivul împarte obligația în două categorii, în funcție de situația facturilor la care se raportau calculele cererii.
Pentru facturile achitate, instanța a acordat:
- 5.490.914,92 lei penalități de întârziere;
- 2.278.202,45 lei dobândă legală pentru penalități;
- 1.101.869,72 lei actualizare cu inflația.
Pentru facturile prezentate ca neachitate în calculul cererii, au fost acordate:
- 8.936.346,49 lei penalități de întârziere;
- 3.554.794,21 lei dobândă legală pentru penalități;
- 1.370.991,30 lei actualizare cu inflația.
Calculele indicate în hotărâre au ca reper data de 26 noiembrie 2025.
La obligația principală stabilită prin sentință se adaugă 460.712,38 lei cheltuieli de judecată: 454.662,38 lei taxă judiciară de timbru și 6.050 de lei onorariu de avocat.
Totalul stabilit prin dispozitiv, incluzând cheltuielile procesului, este astfel de 23.19 milioane de lei.
În proces a intervenit și Peisagistica Shri Garden SRL, care a cerut de la membrii asocierii penalități de 359.000 de lei și actualizări cu inflația.
Cine trebuie să primească banii
În ceea ce privește relația contractuală cu Sectorul 5, cele două părți au semnat Acordul-cadru nr. 32214 din 24 aprilie 2020, pentru „Servicii de întreținere, amenajare și modernizarea spațiilor aparținând domeniului public și privat” al Sectorului 5.
Contractul includea lucrări precum toaletarea arborilor, plantări, montarea și repararea băncilor, coșurilor și gardurilor, precum și instalații de irigare.
Conform motivării, facturile din litigiu privesc anii 2022-2024. Plata trebuia făcută în 30 de zile de la primirea facturii însoțite de recepție, cu penalități de 0,1% pe zi pentru întârziere. Valoarea totală a acordului-cadru nu apare în hotărârea furnizată.
