Rețeaua acuzată de DNA că a luat casele unor persoane decedate cu testamente false, trimisă în judecată

Sediul Primăriei Capitalei

Direcția Națională Anticorupție (DNA) i-a trimis în judecată pe cei șase inculpați acuzați că obțineau casele unor persoane decedate folosind acte false. Profitul invocat în anchetă depășește 1,36 milioane de lei. Primăria Capitalei este parte civilă, iar cei acuzați și-au susținut nevinovăția, potrivit NewsCenter.ro.

Șase persoane, între care avocatul Petre Enache, figurează ca inculpați într-un dosar de corupție  la Curtea de Apel București. Este vorba de ancheta DNA privind imobilele unor persoane decedate care ar fi fost obținute prin documente false și apoi vândute. Procurorii anunțau în 2024 un profit din tranzacții de peste 1,36 milioane de lei. Potrivit informațiilor NewsCenter.ro, cei acuzați și-au susținut nevinovăția la audieri.

Dosarul presupusei rețele de fraude imobiliare a ajuns la Curtea de Apel București. Cauza are numărul 7507/2/2026, este înregistrată la Secția a II-a penală a Curții de Apel București și are ca obiect infracțiuni de corupție prevăzute de Legea nr. 78/2000.

În fișa dosarului sunt trecuți șase inculpați: Nicolae Florin Sprîncenatu, Petre Enache, Carmen Paula Răuță, Decebal Mihai Alexandru Vlad, Tincuța Velea și Jamal Kurbissa. Primăria Municipiului București, prin Direcția Juridică, figurează ca parte civilă. La ultima actualizare, din 19 noiembrie, nu era afișat un termen de judecată.

Numele celor șase se regăsesc în documentele publice privind ancheta anunțată de DNA în martie 2024. În acea etapă, procurorii investigau modul în care mai multe persoane ar fi intrat în posesia unor imobile din București care aparținuseră unor proprietari decedați.

Cum ar fi funcționat mecanismul

Ancheta prezentată public viza fapte din perioada 2018-2022. Potrivit procurorilor, mecanismul începea cu identificarea proprietăților care prezentau interes, continua cu procurarea sau realizarea unor înscrisuri false și se încheia cu vânzarea imobilelor obținute astfel.

Printre documentele invocate de anchetatori se numărau testamente și contracte de împrumut. Persoanele cercetate ar fi apelat și la oameni cu pregătire juridică, inclusiv avocați, pentru redactarea actelor și pentru a le da credibilitate în fața celor chemați să le folosească în proceduri oficiale.

Miza era ca înscrisurile să producă efecte asupra dreptului de proprietate: obținerea unor certificate de moștenitor sau declanșarea unor proceduri de executare silită. Acuzația nu privea, așadar, numai existența unor documente false, ci utilizarea lor pentru dobândirea și valorificarea bunurilor.

Persoanele cercetate ar fi determinat notari și executori judecătorești să emită certificate de moștenitor ori să efectueze executări silite. Potrivit explicațiilor procurorilor din 2024, acești profesioniști ar fi acționat fără să aibă vinovăția prevăzută de lege. Nu rezultă că toți cei implicați în proceduri ar fi cunoscut presupusul mecanism fraudulos.

Profit de peste 1,36 milioane de lei

Autoritățile au arătat că demersurile ar fi prejudiciat moștenitorii legali ai persoanelor decedate, îndreptățiți să intre în posesia imobilelor. Bunurile ar fi fost ulterior tranzacționate, iar profitul obținut de persoanele cercetate ar fi depășit 1,36 milioane de lei. În martie 2024 au fost anunțate 22 de percheziții în București și în județele Ilfov, Prahova și Vâlcea.

Suma de 1,36 milioane de lei a fost prezentată atunci drept profit din tranzacționarea imobilelor. Nu poate fi echivalată automat cu prejudiciul total din rechizitoriu sau cu suma cerută acum de Primăria Capitalei. Fișa instanței nu publică valoarea pretențiilor civile și nici inventarul proprietăților vizate.

Prezența municipalității ca parte civilă indică și o componentă privind recuperarea unor pagube.

Acuzațiile anunțate de DNA

În comunicatul din 14 martie 2024, DNA îl indica pe avocatul identificat prin inițialele E.P. drept inculpat pentru două fapte de complicitate la abuz în serviciu, fals intelectual și uz de fals.

Pentru persoana identificată prin inițialele S.N.F., corespunzătoare numelui Nicolae Florin Sprîncenatu, acuzațiile anunțate erau instigare la abuz în serviciu, uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și mărturie mincinoasă.

În cazul lui Carmen Paula Răuță, procurorii menționau instigare la abuz în serviciu și uz de fals. Pentru Decebal Mihai Alexandru Vlad era anunțată instigarea la abuz în serviciu.

În cazul faptelor de abuz în serviciu, comunicatul menționa obținerea unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altul. DNA preciza atunci că alte opt persoane erau cercetate în aceeași cauză.

Rețineri în 2024, apoi control judiciar

Cercetările au fost desfășurate inițial de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, înainte de instrumentarea cauzei de către DNA. În martie 2024, procurorii au anunțat reținerea a patru persoane, între care un avocat din Baroul București.

DNA a cerut arestarea preventivă a lui Petre Enache și a lui Nicolae Florin Sprîncenatu. Pe 14 martie 2024, Curtea de Apel București a respins propunerea și a dispus control judiciar pentru 60 de zile, în dosarul 1782/2/2024.

Minuta includea interdicția pentru avocat de a-și exercita profesia și restricții privind deplasarea la birouri notariale sau de executori judecătorești. Nnumărul dosarului de urmărire penală este 375/2/P/2023.

Potrivit informațiilor NewsCenter.ro, cei acuzați și-au susținut nevinovăția. Aceasta este poziția apărării, în opoziție cu acuzațiile formulate de procurori. Înregistrarea dosarului la instanță nu reprezintă o constatare a vinovăției.

Lasă un răspuns