Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri investitorilor străini două variante de lucru aflate în analiză la nivel guvernamental, care vizează impozitul minim pe cifra de afaceri și salariul minim brut, două componente esențiale pentru structura de cost a companiilor și pentru atractivitatea economică a României.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei reuniuni oficiale desfășurate astăzi, 17 decembrie, la Palatul Victoria, cu reprezentanții Consiliului Investitorilor Străini, în contextul consultărilor pentru pregătirea legislației necesare elaborării bugetului de stat pentru anul 2026.
La întâlnire au participat, din partea Guvernului, alături de premierul Ilie Bolojan, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Mihai Jurca, și consilierul de stat Mircea Gutin, discuțiile fiind axate pe impactul fiscalității asupra investițiilor și creșterii economice.
Prima opțiune: reducerea etapizată a impozitului minim pe cifra de afaceri
Primul scenariu analizat de Executiv prevede diminuarea cu 50% a impozitului minim pe cifra de afaceri în cepând cu luna ianuarie 2026, urmată de eliminarea completă a acestuia în anul 2027. Măsura este gândită ca o soluție tranzitorie, menită să ofere firmelor timpul necesar pentru adaptarea la un nou cadru fiscal.
În această variantă, salariul minim brut pe țară garantat în plată ar rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei, ceea ce ar permite reducerea graduală a presiunii fiscale fără a genera costuri suplimentare imediate pentru angajatori. Abordarea este considerată una de echilibru, care poate aduce mai multă predictibilitate mediului de afaceri și, în același timp, menține stabilitatea socială pe termen scurt.
A doua opțiune: renunțarea imediată la impozit, cu majorarea salariului minim
Cel de-al doilea scenariu este unul mai abrupt și presupune eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri chiar din ianuarie 2026. În acest caz, Guvernul leagă această măsură de majorarea salariului minim brut pe țară la 4.350 de lei.
Această variantă ar oferi companiilor un avantaj fiscal imediat, prin eliminarea completă a impozitului minim, însă ar transfera o parte din presiunea bugetară către costurile cu forța de muncă, în special în cazul angajatorilor cu un număr mare de salariați remunerați la nivelul minim. Pentru firme, alegerea între cele două scenarii se traduce, în esență, într-o opțiune între o reducere fiscală graduală, cu stabilitate salarială, și o relaxare fiscală rapidă, dar cu cheltuieli salariale mai ridicate.
Reacția investitorilor
În cadrul discuțiilor de la Palatul Victoria, reprezentanții mediului de afaceri au reiterat criticile la adresa impozitului minim pe cifra de afaceri, susținând că introducerea acestuia a afectat atât nivelul investițiilor, cât și încrederea investitorilor în economia românească. Potrivit acestora, impozitul minim penalizează inclusiv companiile care înregistrează pierderi sau care se află în plin proces investițional, limitând capacitatea acestora de a-și finanța dezvoltarea.
Reducerea sau eliminarea acestei taxe este percepută de investitori drept un semnal important de stabilitate și predictibilitate fiscală.
Bugetul pe 2026
Premierul Ilie Bolojan a subliniat că toate argumentele vor fi evaluate, atât din punct de vedere economic, cât și social. Hotărârile privind impozitul minim pe cifra de afaceri, salariul minim și reforma administrativă urmează să fie luate în perioada următoare și vor sta la baza definitivării bugetului de stat pentru anul 2026.
Executivul are ca obiectiv încadrarea într-o țintă de deficit bugetar de 6,4% din PIB, iar bugetul ar putea fi aprobat până la finalul lunii ianuarie a anului viitor.
