România a devenit un hub pentru mii de muncitori asiatici care tranzitează spre Vest, iar printre principalii beneficiari ai acestui fenomen se află foști angajați ai Inspectoratului General pentru Imigrări, ai Poliției de Frontieră și ai altor structuri MAI. Firmele înființate de aceștia generează profituri consistente din consultanță și recrutare, pe fondul unui sistem care permite plecarea rapidă a muncitorilor după obținerea documentelor, așa cum reiese dintr-o analiză realizată de The Solomon Effect, proiect editorial care își propune promovarea unui climat de integritate și transparență decizională în cadrul administrației publice.
„Milioane de euro se fac din faptul că România a devenit un hub prin care mii de muncitori asiatici tranzitează spre Vestul Europei. Principalii beneficiari: firme de consultanță înființate de foști polițiști, inspectori IGI și șefi din Poliția de Frontieră. Mai exact oameni care cunosc perfect sistemul, relațiile și breșele procedurale”, se arată în analiza The Solomon Effect.
România, poartă de tranzit
La finalul anului 2024, în România lucrau peste 140.000 de cetățeni extracomunitari. Guvernul a majorat constant contingentul de lucrători străini, de la 5.500 în 2015 la 100.000 în 2025.
Potrivit analizei, între 35% și 40% dintre muncitorii străini au părăsit România după obținerea permiselor, plecând către Germania, Italia, Spania sau Franța. Statul nu urmărește în mod eficient parcursul imigranților în primele luni de ședere și nici relația reală cu firmele care i-au angajat.
Au fost acordate avize unor firme care i-au ținut pe muncitori angajați o zi, 14 zile sau doar câteva luni. „Într-o singură zi, la granița cu Ungaria au fost opriți 143 de asiatici și africani ascunși în camioane. Mulți aveau permise eliberate de autoritățile române”, se precizează în analiză.
Mecanismul: pe hârtie vs. pe teren
Pe hârtie, procedura este clară: angajatorul publică oferta la AJOFM, depune dosar la IGI, plătește taxe între 200 și 500 lei, iar avizul vine în 30 de zile. Străinul obține viza și apoi permisul de ședere valabil doi ani.
Pe teren, însă, agenți din Nepal, India, Sri Lanka, Bangladesh sau state africane recrutează muncitori care plătesc între 2.000 și 10.000 euro pentru un contract în România. Firmele de consultanță percep între 1.000 și 5.000 euro per dosar. Procurorii au descoperit o geantă cu peste 200.000 euro cash la o rețea suspectată că importa migranți.
După aderarea la Schengen terestru, la 1 ianuarie 2025, controalele au dispărut, iar plecările spre Vest au devenit mai simple.
Când paznicii devin comercianți
Analiza arată că mulți dintre actorii principali din consultanța în imigrare au fost anterior angajați ai IGI, Poliției de Frontieră sau Serviciilor de Pașapoarte.
Pattern 1: Profituri mari, angajați puțini
Narcis Dumitru, fost șef al Serviciului depistări și combaterea șederii și muncii ilegale în IGI, reținut de DIICOT în 2016, este legat indirect de Anomis Concept SRL, firmă înființată de soția sa, Simona Elena Dumitru. În 2024, firma a raportat profit de 481.907 lei cu un singur angajat.
Mitică Purcaru, administrator al Best International Recruitment SRL, a raportat în 2019 un profit de 878.817 lei cu un singur angajat. În perioada 2020–2022, profiturile au variat între 369.000 și 616.000 lei. În 2024, firma a raportat pierderi de 213.103 lei.
Vasile Bogdan Moldovan, prin Pro Immig Consult SRL, a raportat în 2024 profit de 107.952 lei cu un angajat, iar în 2022 profit de 130.466 lei cu zero angajați.
Antoaneta Nițu, prin Antique Experience SRL, a înregistrat în 2024 profit de 171.198 lei cu zero angajați. Datoriile au crescut brusc la 356.874 lei.
Constanța Năstasia și Gheorghe Bica, prin Top Support Services SRL, au raportat profit de 189.788 lei în 2024, cu un singur angajat și o marjă de 84%.
Pattern 2: Firme mici, funcționari mari
Ioan Puhace, fost inspector general adjunct IGI, administrează Immigration Consulting SRL, cu profit de 10.257 lei în 2024 și zero angajați.
Octavian Predescu, fost reprezentant IGI la nivel european, prin Edmini Family SRL, a raportat în 2023 profit de 224.504 lei, iar în 2024 pierdere de 22.680 lei.
Victor Gindac și Gabriela Vasile, asociați în Immigration Advisers SRL, au raportat în 2024 cifră de afaceri de 39.306 lei și profit de 30.408 lei, fără angajați.
Pattern 3: Fluctuații inexplicabile
Petriș Claudiu Paul, prin Pcp Professional Consulting SRL, a raportat în 2024 profit de 369.198 lei cu doi angajați.
Claudia Stan și Daniel Tudose, prin Artemis Perfect Consulting SRL, au raportat profit de 29.004 lei cu zero angajați.
Pattern 4: Explozie industrială
Elena Corina Constantin, prin Multi Professional Recruitment SRL, a crescut de la 446.206 lei cifră de afaceri în 2020 la 27.137.942 lei în 2024, cu 286 angajați.
Pattern 5: Colaps post-Schengen
Ion Lucian Mureșan, prin Migralex Concordia SRL, a raportat în 2024 pierdere de 63.509 lei. Roxral Documents SRL a intrat în dizolvare în martie 2025.
O piață de sute de milioane
Discrepanțele ridică semne de întrebare: cum pot firme cu zero sau un angajat să proceseze sute de dosare anual? Piața este estimată la sute de milioane de lei anual.
„Este costisitor pentru România: taxe necolectate, forță de muncă pierdută, credibilitate erodată. Unii raportează cifre minuscule. Alții profituri uriașe cu resurse inexplicabil de mici. Toți beneficiază de expertiza acumulată cu bani publici, fără perioade de carantină sau restricții”, susțin reprezentanții The Solomon Effect.
Aceștia întreabă când va exista o anchetă amplă DIICOT–ANAF–IGI și mecanisme reale de urmărire și sancționare. Până atunci, spun autorii analizei, schema continuă: profitabilă pentru puțini, costisitoare pentru toți.
