CCR a respins cererea lui Traian Băsescu ca inadmisibilă deoarece hotărâse deja, într-o decizie anterioară, că legea folosită pentru retragerea drepturilor sale este neconstituțională.
Curtea Constituțională a închis, prin Decizia nr. 374 din 16 septembrie 2025, un dosar cu miză politică și financiară: încercarea statului de a retrage drepturile acordate foștilor șefi de stat dacă s-a constatat definitiv că au fost lucrători/colaboratori ai Securității. Cauza a fost deschisă de Traian Băsescu, care a atacat în instanță deciziile administrative prin care i-au fost stopate indemnizația și unele beneficii (protecție, alte drepturi) în baza Legii nr. 243/2021, ce modificase Legea 406/2001.
Legea 243/2021 este neconstituțională în ansamblu
Mai exact, CCR reține că prin Decizia nr. 319 din 1 iulie 2025 a constatat că Legea 243/2021 este neconstituțională în ansamblu. Prin urmare, potrivit regulii din Legea 47/1992, nu mai poți cere Curții să verifice din nou o lege deja declarată neconstituțională: cauza se respinge ca “devenită inadmisibilă”.
De ce a picat legea? Curtea arată (reluând motivele din Decizia 319/2025) că actul normativ a încălcat principiul legalității și al securității juridice (art. 1 alin. 5 din Constituție), fiind lipsit de previzibilitate: introducea sancțiuni “ope legis” pentru foștii președinți fără suficiente clarificări și, esențial, fără norme intertemporale (tranzitorii) care să explice cum se aplică în timp.
În plus, CCR a reținut și încălcarea neretroactivității: statutul de „fost președinte” și regimul drepturilor aferente se fixează la momentul încetării mandatului; schimbarea regulilor ulterior, pentru situații deja consumate, echivalează cu aplicare retroactivă.
Efectul practic
După publicarea Deciziei 319/2025, textul din Legea 406/2001 se aplică în forma anterioară modificării prin Legea 243/2021. Cu alte cuvinte, sintagma introdusă în 2021 (“și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător/colaborator al Securității”) nu mai produce efecte, pentru că legea care a adăugat-o a fost scoasă din joc ca neconstituțională.
Decizia 374/2025 mai punctează un detaliu procedural important: chiar dacă excepția e inadmisibilă, decizia anterioară de neconstituționalitate poate fi folosită ca motiv de revizuire în litigii, în condițiile Codului de procedură civilă. Asta înseamnă că foștii beneficiari afectați de aplicarea Legii 243/2021 au o cale juridică de a redeschide anumite dosare, invocând schimbarea cadrului constituțional.
Pe scurt, Curtea nu validează „lustrația” prin această lege, ci sancționează modul în care a fost construită: imprecis, fără tranziție, cu efecte retroactive. Iar în dosarul Băsescu, verdictul final e clar: excepția se respinge, deoarece Legea 243/2021 era deja declarată neconstituțională.
