În ultimele săptămâni, pe platforme precum Facebook, Instagram și TikTok a început să circule un videoclip care a strâns cel puțin 200.000 de vizualizări, în care o femeie era agresată, batjocorită și umilită de patru bărbați. Cifra românilor care s-au uitat la acest videoclip este, cel mai probabil, mult mai mare. Ca o comparație un milion de români s-au uitat la derby-ul Universitatea Craiova – FCSB din ultima etapă a Ligii 1.
- Un cititor care ne-a semnalat existența videoclipului ne-a atras atenția și asupra faptului că poliția și procurorii nu s-ar fi autosesizat în acest caz. Acesta ne-a spus că a identificat și o altă variantă a materialului video, care avea aproape un milion de vizualizări care ulterior ar fi fost ștearsă de pe Facebook. Publicația noastră a ales să nu publice imagini din videoclipul viral sau să facă referiri la persoanele care pot fi victime, pentru a le respecta drepturile.
NewsCenter.ro a verificat informațiile și a aflat că, într-adevăr, poliția și procurorii nu s-au autosesizat inițial, timp de șapte zile, ci au așteptat formularea unei plângeri penale pentru a demara procedurile legale.
Filmarea a fost postată inițial, pe data de 11 februarie, de fostul parlamentar Cristian Rizea (2008–2016, din partea PSD), video în care o femeie – care părea drogată sau beată – era abuzată sexual și umilită de patru bărbați ale căror chipuri erau ușor de recunoscut.
Scopul lui Rizea era să facă rău unei persoane publice – cea pe care femeia în cauză ar trebui să o reprezinte în realitate – dar și să se răzbune pe persoane din serviciile de informații, pe care le-a acuzat că ar fi realizat filmarea. De altfel, acesta nu a avut nicio ezitare să spună identitatea femeii din videoclip, chiar dacă legislația nu permite prezentarea victimelor abuzurilor sexuale.
Nepăsarea
Indiferent de acuzații, de veridicitatea videoclipului, de momentul filmării și de identitatea persoanelor din filmare, rămâneau imagini groaznice în care o femeie, care părea drogată sau beată, era umilită și batjocorită verbal de patru bărbați ale căror chipuri se observau clar.
„Nimănui nu-i mai pasă de nimeni în țara asta. Am văzut acel videoclip și m-am îngrozit. M-am gândit imediat la femeia aceea. Că nu e persoană publică, că e o altă femeie, că e un fals – dar tu, ca poliție și parchet, să nu faci nimic? Să stai atâtea zile și să nu-i prinzi pe bărbații aceia din imagini, care violau o femeie, în timp ce România se uita la un viol. Eu am văzut un video care se apropia de un milion de vizualizări; acum nu mai este, cred că l-au șters. Nu pot să cred”, a fost mesajul primit de la un cititor care ne-a făcut să documentăm acest caz.
NewsCenter.ro a încercat să contacteze poliția după primirea acestui mesaj. Am primit un răspuns din partea autorităților, toate purtătoarele de cuvânt apelate fiind femei, după aproape 30 de ore, în care am solicitat un răspuns simplu: dacă Poliția Română s-a autosesizat sau nu ori dacă vreun procuror a cerut începerea unei anchete penale.
Între timp, NewsCenter.ro a aflat că a fost înregistrată, în această săptămână, o plângere penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, deoarece videoclipul era situat în județul Suceava.
Însă, și această plângere penală îl vizează în special pe Cristian Rizea, cel care a publicat videoclipul. News Center nu a reușit să afle și facă polițiștii și procurorii îi caută și cei patru bărbați care apar în filmarea care pare reală și care abuzează o femeie.
Răspunsul oficial al Poliției
În urma unei petiții adresate de un cetățean către Inspectoratul de Poliție al Județului Suceava (IPJ Suceava), instituția a răspuns oficial la aproape 30 de ore de la solicitare.
Printre întrebări s-a aflat și dacă polițiștii s-au autosesizat sau dacă un procuror a făcut acest lucru. Din informațiile primite reiese că acest lucru nu s-a întâmplat.
„Cu privire la aspectele solicitate de dumneavoastră, pentru a vă fi comunicate, vă aducem la cunoștință că acestea nu pot face obiectul unor informații oferite în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, conform art. 12 lit. e) și f)”, se arată într-un răspuns semnat de comisar-șef de poliție Florin-Constantin Poenari, șef al Inspectoratului Județean de Poliție Suceava.
Din răspunsul Poliției reiese că nu pot fi furnizate informații și din cauza faptului că faptele anchetate, în urma unei eventuale plângeri penale, sunt de natură sensibilă, fiind vorba despre o agresiune sexuală asupra unei femei.
„De asemenea, conform art. 28 alin. (5) din Hotărârea nr. 197 din 17 septembrie 2019, pentru aprobarea Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media, informațiile privind existența unei plângeri sau a unui denunț pe rolul organelor de urmărire penală referitoare la posibila săvârșire a unor fapte de natură penală, precum și datele cuprinse în aceste acte de sesizare nu sunt publice. În mod excepțional, în situația în care autorul sesizării anunță public că acest act a fost înregistrat la organul de urmărire penală, se poate confirma sau infirma de către unitatea de parchet competentă împrejurarea respectivă. În cazul sesizării organelor de urmărire penală din oficiu, pot fi emise comunicate în acest sens cu acordul procurorului de caz”, se mai precizează în răspunsul primit de la IPJ Suceava.
Violența nu e divertisment
În legătură cu lipsa de reacție a autorităților de anchetă, experții cred că astfel de videoclipuri sunt privite încă, la fel ca de o parte a publicului, drept divertisment, deși este vorba despre infracțiuni evidente.
„În primul rând, ar trebui să nu mai tratăm violența ca pe un divertisment. Să distribui imagini intime cu o persoană fără acordul său, fie că sunt reale sau editate, nu este acceptabil în nicio circumstanță. Noi, ca societate, avem datoria să nu încurajăm astfel de comportamente, fie direct, fie prin distribuirea lor mai departe sau prin aprecieri. Modul în care reacționăm contează enorm pentru o victimă: trebuie să evităm răspunsuri sau fraze care blamează victimele («de ce i-a trimis poze?») sau care minimizează gravitatea acestor fapte («e doar o glumă»)”, este opinia Cristinei Praz de la Centrul FiLIA, organizație feministă care face auzite vocile femeilor.
Plângeri la CNA: Rizea a prezentat chiar și poza presupusei victime
Valentin Jucan, membru al CNA (Consiliul Național al Audiovizualului), ne-a transmis că nu ne poate spune cu exactitate numărul de plângeri sau videoclipurile pentru care s-au primit sesizări, dar că există mai multe sesizări legate de videoclipurile acestuia. Cristian Rizea este promovat și pe România TV, canalul fostului deputat PSD Sebastian Ghiță.
„Da, am primit sesizări, avem mai multe. Videoclipul descris de dumneavoastră este, în mare, cunoscut. Cred că s-au primit solicitări și vor fi analizate”, ne-a transmis acesta.
CNA este instituția care ar putea dispune ștergerea videoclipului umilitor pentru femeia din imagini și ar putea impune amenzi platformelor care l-au difuzat.
„Da, poate că organele de anchetă ar trebui să se autosesizeze în astfel de situații mai grave, cu fapte fizice. Dar eu nu pot vorbi în numele altei instituții. Noi acționăm doar în urma unor sesizări”, a declarat acesta.
România nu este pregătită de astfel de infracțiuni
Cristina Praz de la Centrul FILIA consideră că autoritățile din România, și nu numai, nu sunt pregătite pentru astfel de infracțiuni.
„Revenge porn, adică distribuirea de imagini intime fără acordul persoanei, sau deepfake porn, folosirea inteligenței artificiale pentru a edita poze astfel încât o persoană să apară în ipostaze intime, sunt forme de violență online apărute recent, odată cu dezvoltarea tehnologiei. Majoritatea victimelor sunt femei sau fete, inclusiv minore. Ca orice formă de violență, este un fenomen care traumatizează și afectează persoanele vizate.”
Cu toate acestea, experta nu vede semne că autoritățile române sunt suficient de interesate să oprească astfel de infracțiuni.
„În timp ce alte țări, precum Olanda, fac eforturi pentru a reglementa aceste fenomene și a veni în sprijinul victimelor, România rămâne în urmă. Amintesc că revenge porn reprezintă infracțiune reglementată de Codul Penal abia din 2024, după ce proiectul de lege a stat mai bine de patru ani în sertarele Parlamentului”, explică reprezentanta Centrului FILIA.
Cristina Praz mai adaugă: „Este important să înțelegem că nu este o formă de divertisment și nu este inofensiv; este violență pe bază de gen. Victimele rămân cu traume, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Ajung să fie stigmatizate, izolate social, iar suferința lor este minimizată sau luată în derâdere, inclusiv de autorități.”
Soluțiile
Experta Centrului FILIA consideră că, „deși nu există un cadru legislativ care să reglementeze explicit deepfake porn, există totuși mai multe texte de lege care pot fi aplicate, în funcție de fiecare caz în parte: violarea vieții private, pornografie infantilă, amenințare, șantaj etc. Autoritățile au mecanisme concrete prin care pot identifica, interveni și sancționa aceste fapte.”
