Apar detalii mai puțin cunoscute despre noul administrator special al Uzinei Mecanice Sadu, fostul șef al IPJ Gorj, Viorel-Salvador Caragea, un personaj cu un trecut politic controversat și beneficiar al unei pensii speciale.
Viorel-Salvador Caragea trebuie să-i plătească daune morale în valoare de 10.000 lei fostei prim-procuroare a Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu, Camelia Caragea, pe care a jignit-o într-o emisiune difuzată la un post local de televiziune. Decizia a fost dată de Tribunalul Olt, pe 8 martie 2024, și a fost confirmată definitiv și irevocabil de Curtea de Apel Craiova (10 octombrie 2024) și Înalta Curte (7 mai 2025).
Traseist politic
Viorel-Salvador Caragea a avut un parcurs profesional și politic neobișnuit: după o carieră îndelungată în poliție, inclusiv ca șef al Inspectoratului de Poliție al Județului Gorj, s-a pensionat anticipat în 2017, ca pensionar special.
După retragerea din MAI, a avut scurte implicații politice — a fost membru al USR pentru doar o zi, înainte să demisioneze în urma unor dispute publice, și ulterior s-a înscris ca membru simpatizant în AUR. În ciuda controverselor din trecut legate de cariera sa și de acuzații de hărțuire și trafic de influență — pe care el le-a negat — recent a fost numit administrator special al Uzinei Mecanice Sadu, o unitate strategică din industria de apărare, de către ministrul Economiei, Irineu Darău (USR), care a motivat decizia prin experiența sa profesională.
Procesele, pierdute în mod repetat
Viorel-Salvador Caragea a pierdut procesul cu fosta procuroare Camelia Caragea în trei instanțe: Tribunalul Olt, Curtea de Apel Craiova și Înalta Curte.
Potrivit deciziei definitive, el trebuie să plătească fostei magistrate suma de 10.000 lei, cu titlu de daune morale. În cadrul aceluiași caz, jurnalista și realizatoarea TV Iulia Blondea și Sud Media Production SRL, care deține postul TV Sud, trebuie să-i plătească Cameliei Caragea suma de 20.000 lei, cu titlu de daune morale. Potrivit sentinței, cei implicați în acest caz au fost obligați să redea „în mod public și în integralitate dispozitivul hotărârii pronunțate de instanța de judecată, în termen de maximum 5 zile de la data pronunțării, după cum urmează: pentru pârâta SC Sud Media Production SRL («TV Sud») în cadrul fiecărui buletin informativ al zilei, pe parcursul a 3 zile consecutive, precum și pe platforma online a acesteia”.
Jignirile au început în 2021
Potrivit datelor din dosar, totul a început pe 30.06.2021, în cadrul emisiunii „Gorjul Obiectiv”, difuzate de postul de televiziune TV Sud, unde Viorel-Salvador Caragea era invitat. El a făcut mai multe afirmații denigratoare la adresa Cameliei Caragea, în sensul că tolerează abuzuri și a expus în spațiul public existența unei relații cu o persoană din mediul politic.
„(…) aș dori ca doamna Camelia Caragea să mă audă ce-i spun eu, chiar dacă o cheamă Caragea, din punctul meu de vedere tolerează toate aceste falsuri, uzuri de fals, evaziune (…) și Papucule să ții minte ce-ți spun eu, dacă mai vorbești o dată, nu mă interesează de iubita ta, amanta ta sau ce-ți este, că e șefa la parchet… chiar nu mă interesează de tine și să faci tu afirmații cu infractorii ăia care au 30, 40 de ani de pușcărie prin centrul orașului, la adresa mea și tu și ea veți avea aceeași soartă: Inspecție Judiciară, Parchetul General. (…) și iubițica lui (…) pe acolo se apucă el să se laude: ba îl arestează pe ăla… îl face pe ăla… iubita mea, amanta mea… uite ce fac directorii, bă, tu ești sănătoasă?
Pe mine nu mă interesează iubirile tale, ce fac ei între cearșafuri… mă interesează poziția pe care… voi fi în fața Inspecției Judiciare de o să vă doară capul ce o să vedeți. Dar nu se poate să vină amantul șmecherei să ne dea nouă lecții în centrul Târgu Jiului! Dar cum să nu vorbim, să mă dea în judecată, să mergi cu mine la bară să spună ce șpiluri se laudă ăla că faci tu cu el și cum vorbești”, a declarat în cadrul emisiunii Viorel-Salvador Caragea.
Decizia Tribunalului Olt din 8 martie 2024
Reacțiile CNA și Inspecția Judiciară
Trebuie spus că CNA a sancționat postul de televiziune cu somație publică pentru neacordarea dreptului la replică, iar Inspecția Judiciară a apărat reputația Cameliei Caragea. La rândul său, Viorel-Salvador Caragea a susținut în fața judecătorilor că, în acest caz, limitele libertății de exprimare nu au fost încălcate și că nu a adus niciodată, cu intenție ori rea-credință, atingere onoarei, demnității ori vieții private a fostei prim-procuroare Camelia Caragea.
Magistrații de la Tribunalul Olt au motivat că susținerile lui Viorel-Salvador Caragea, potrivit cărora împrejurarea că pârâtul (Viorel-Salvador Caragea – n.red.) a avut reprezentarea că reclamanta (Camelia Caragea – n.red.) ar avea cunoștință de aceste „falsuri, uzuri de fals, evaziune” se datorează afirmațiilor/relatărilor unui personaj care, la acea dată, se pretindea a fi foarte apropiat reclamantei – personaj care, prin prisma acestei apropieri, se lăuda constant cu persoanele pe care le „ajută” (directori de instituții), dând amănunte ori făcând publice efectuarea de cercetări față de anumite persoane (directori), amănunte pe care afirma că le cunoaște de la reclamantă – nu au fost dovedite. În acest context, instanța reține că declarația martorului XX nu a confirmat susținerile pârâtului cu privire la sursa afirmațiilor, astfel că nu a existat o bază factuală suficientă pentru acuzațiile cu caracter penal aduse reclamantei. Prin urmare, având în vedere că prezumția de bună-credință prevăzută de art. 14 alin. 2 și art. 75 alin. 2 C.civ. a fost răsturnată, instanța apreciază că reclamanta a făcut dovada existenței unei fapte ilicite, afirmațiile referitoare la modul de îndeplinire a atribuțiilor profesionale depășind limitele libertății de exprimare.
Atitudine pasivă a realizatoarei TV
Instanța a atras atenția și asupra atitudinii realizatoarei TV: „În speța de față, instanța reține faptul că, prin atitudinea sa de a permite invitatului său Viorel-Salvador Caragea să facă afirmații inexacte, fără o bază factuală corectă, și de a nu lua atitudine în sensul de a solicita un punct de vedere reclamantei, pârâta Camelia Caragea, a favorizat săvârșirea faptelor ilicite de către pârât.” În concluzie, pentru considerentele expuse, instanța apreciază că afirmațiile constituie fapte ilicite care au depășit limitele libertății de exprimare. Prejudiciul reprezintă rezultatul negativ al încălcării ilicite a unui drept subiectiv și trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă.
Contestațiile, respinse
În faza de apel, la Craiova, judecătorii au ajuns la aceeași concluzie: declarațiile făcute de Viorel-Salvador Caragea au depășit limitele libertății de exprimare.
„Totodată, extrasele de pe rețelele de socializare depuse la dosar de apelantul pârât (Viorel-Salvador Caragea – n.red.) și care vizează opinii ale unui jurnalist din presa gorjeană relative la activitatea profesională a reclamantei (Camelia Caragea – n.red.) nu justifică teza susținută de pârât că faptele de natură penală pe care le-a imputat reclamantei au fost preluate din articole de presă anterioare, întrucât acestea datează din perioada ulterioară emisiunii televizate. O singură astfel de relatare este anterioară emisiunii, în care reclamata este numită «sluga a mafiei», fără ca aceasta să echivaleze cu afirmații de notorietate din presa locală care să confere o bază factuală relatărilor pârâtului”, arată Curtea de Apel Craiova.
Magistrații au atras atenția asupra unui alt aspect: declarațiile privind viața privată a prim-procuroarei: „Dincolo de ceea ce se poate subsuma chestiunilor de interes public, temelor de interes general, elementele de viață privată ale unei persoane, care nu au legătură cu activitatea publică a acesteia, nu trebuie să constituie obiectul dreptului la informare, întrucât nu orice interes al publicului trebuie satisfăcut. Raportat la această ultimă chestiune, se reține în speță că reclamantei i s-a încălcat dreptul la viață privată, întrucât lansarea afirmațiilor legate de relația intimă pe care reclamanta ar fi avut-o cu un om politic excede dreptului publicului la informare, chiar dacă reclamanta deține o funcție oficială într-o autoritate publică”.
Decizia instanței
Concluzia Curții de Apel Craiova a fost aceea că, în raport de probele administrate în cauză și de starea de fapt descrisă de Camelia Caragea, Tribunalul Olt a apreciat corect că afirmațiile lui Viorel-Salvador Caragea din emisiunea televizată, referitoare la prim-procuroare, „sunt de natură a atrage răspunderea civilă delictuală atât a acestuia, cât și a moderatorului emisiunii și a persoanei juridice deținătoare a platformei pe care a avut loc difuzarea emisiunii, întrucât acestui discurs i-au lipsit buna-credință și responsabilitatea în prezentarea informațiilor, ceea ce a făcut posibilă încălcarea reputației reclamantei în calitate de persoană publică.”
Curtea a mai constatat, în acord cu Tribunalul Olt, că fosta procuroare Camelia Caragea a suportat, în mod real, un prejudiciu de natură nepatrimonială, care constă în atingerea nejustificată, adusă unor drepturi personale, respectiv la onoare, demnitate, reputație și imagine.
Insinuările, sancționate
Cazul ridică din nou problema limitelor libertății de exprimare în spațiul public și a responsabilității celor care ocupă funcții de conducere sau aspiră la astfel de poziții. Instanțele au stabilit clar că libertatea de exprimare nu poate fi folosită ca paravan pentru acuzații nedovedite, insinuări privind fapte penale sau expunerea vieții private a unei persoane, cu atât mai mult atunci când acestea sunt formulate într-un cadru mediatic cu impact public.
În același timp, numirea lui Viorel-Salvador Caragea în fruntea unei companii strategice din industria de apărare readuce în discuție criteriile care stau la baza unor astfel de decizii. În condițiile în care există o hotărâre judecătorească definitivă care constată depășirea limitelor libertății de exprimare și atingerea adusă reputației unui magistrat, desemnarea sa într-o funcție publică bine remunerată alimentează percepția privind perpetuarea sinecurilor și a numirilor controversate în structuri de stat.
Sursa Foto: Gorjonline.ro
