Schimbarea completurilor de judecată la Curtea de Apel București, fără o explicație credibilă, a fost cea mai folosită metodă prin care dosare importante sunt restituite la procurori, cu risc major de prescriere a faptelor.
Poate cel mai important dosar din care au fost eliminate probe adunate inclusiv de FBI este cel al vizitei lui Dragnea în Statele Unite, unde s-a întâlnit cu președintele Donald Trump, contra cost.
Aflat de 3 ani în procedură de Cameră preliminară, dosarul a fost întors la DNA atât de Tribunalul București, cât și de Curtea de Apel București (CAB). Cea de-a doua instanță a avut nevoie de o reconfigurare de complet pentru a lua decizia definitivă de restituire a cazului la DNA.
Judecătoarele Carmen Cristina Craiu și Mihaela Niță au rămas fără dosarul „Vizită la Trump” după ce completul lor a fost pur și simplu reconfigurat prin decizie a Colegiului de conducere al CAB, decizie care nu este publică. Astfel, cele două judecătoare au fost înlocuite, în decembrie 2023 și februarie 2024, cu Laurențiu Modoran și Adriana Pencea, judecători promovați la CAB de Liana Arsenie și Lia Savonea.
Prin restituirea dosarului la DNA și anularea majorității probelor, în aprilie 2024, au scăpat de urmărirea penală afaceristul Cristi Burci și fiul acestuia, Carlo Robert, Liviu Dragnea, Dan Valentin Belcea, fost director al CFR Marfă, și Gheorghe Dumitrescu, fost consul al României la Bonn.
Cazul Popoviciu
Alt afacerist scăpat prin permutări suspecte ale judecătorilor în cadrul completurilor de judecată de la CAB este Puiu Popoviciu.
În februarie 2023, Popoviciu, condamnat definitiv la 7 ani închisoare și fugit la Londra, depunea o cerere de revizuire a sentinței. Cererea era depusă în decembrie 2022 la CAB, iar cazul ajunge la judecătoarea Codruța Strâmb, care avea deja aprobat transferul la Curtea Militară de Apel București. Dosarul este repartizat manual judecătoarei Florina Rizescu. Cea din urmă face cerere de degrevare fără a invoca un motiv anume.
Președintele de secție, Mihai Alexandru Mihalcea, prezintă cererea de degrevare Colegiului de conducere al CAB, care aprobă solicitarea Florinei Rizescu și o degrevează de dosar.
Era 4 aprilie 2023, zi în care șefa instanței, Lia Savonea, emitea o decizie de delegare a judecătoarei Adriana Pencea de la Tribunalul Giurgiu la CAB. Pencea preia dosarul fără repartizare aleatorie, admite în principiu cererea de revizuire și suspendă executarea pedepsei de 7 ani închisoare pentru Popoviciu, pe 26 mai 2023.
Pe 1 iunie, Liana Arsenie devine președintele CAB, în locul Liei Savonea, promovată la instanța supremă.
Pe 30 iunie 2023, judecătoarea Liana Arsenie reunește latura civilă a dosarului Băneasa, pe care o judeca, cu latura penală a dosarului și păstrează speța la ea, deși dosarul trebuia judecat de Pencea, latura civilă fiind accesorie laturii penale.
Pe 12 iulie 2024, Liana Arsenie îl achită pe Puiu Popoviciu, extinde efectele revizuirii și la ceilalți inculpați din dosar, aceștia fiind achitați cu toții, reținându-se că fapta nu există. În 2017, patru judecători de la CAB și de la instanța supremă au constatat că Popoviciu este vinovat în dosarul „Ferma Băneasa”, prejudiciul fiind de 180 de milioane de dolari.
Cazul Tender SA
În iunie 2015, Ovidiu Tender era condamnat de CAB la 12 ani și 7 luni de închisoare pentru înșelăciune și constituirea unui grup infracțional organizat. Partenerul de afaceri al lui Tender, Marian Iancu, a primit atunci 14 ani de închisoare. De la cei doi și de la Tender SA, firma judecată în dosar, instanța a dispus confiscarea a 162 de milioane de lei.
Până în iunie 2023, mai multe căi extraordinare de atac depuse de cei doi au fost respinse. Pe 23 iunie 2023, Tender SA a formulat o contestație la executare prin care solicita renunțarea la confiscarea specială în cazul firmei.
Dosarul putea fi soluționat de Mihai Mihalcea, judecătorul care a dat sentința din iunie 2015. Mihalcea a făcut declarație de abținere, care i-a fost acceptată, dosarul fiind judecat de Ana Elena Dobre și Răzvan Cristian Ilie, cel din urmă adus la CAB cu delegație, de la Tribunalul Ilfov.
Pe 30 iunie 2023, dosarul a fost amânat pe motiv de protest al magistraților, următorul termen fiind stabilit pentru 10 august. În plin protest, la data stabilită, dosarul este judecat de Cristian Răzvan Ilie și de Iulian Petrică Bădoi, pronunțarea fiind amânată până la 25 octombrie 2023. Curios lucru, judecătoarea Ana Dobre a dispărut din complet, iar Ilie și Bădoi au „lămurit” sentința dată în 2015 și au dispus eliminarea confiscării speciale.
Încurajat de acest succes, Ovidiu Tender formulează, în decembrie 2023, o contestație la executare împotriva deciziei din iunie 2015, prin care a fost condamnat la 12 ani și 7 luni de închisoare. A invocat două decizii ale Curții Constituționale privind dezincriminarea instigării la abuz în serviciu.
În aprilie 2024, Tribunalul București îi respinge, ca neîntemeiată, contestația. În iunie 2024, dosarul ajunge la CAB, iar judecătorii Cristian Bălan și Violeta Elena Georgescu Ashemimri admit contestația lui Tender pe motiv că, între timp, s-a constatat dezincriminarea infracțiunii de abuz în serviciu. Astfel, deși Tender executase pedeapsa, Bălan și Georgescu au dispus ridicarea măsurilor asiguratorii și încetarea actelor de executare silită cu privire la bunurile care nu au intrat în posesia statului până la data deciziei.
Mai mult, cei doi au trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul București pentru a analiza speța și sub aspectul cererii lui Tender privind infracțiunile de constituire a unui grup infracțional organizat.
Specialiștii în drept consultați de noi ne-au declarat că această din urmă decizie s-a făcut cu încălcarea autorității de lucru judecat, în speță dosarul 22015/3/2017* al Tribunalului Arad, prin care s-a analizat solicitarea de constatare a dezincriminării abuzului în serviciu.
Cazul Dragoș Săvulescu
Pe 11 noiembrie 2024, afaceristul Dragoș Săvulescu înregistra o contestație la executare față de pedeapsa de 3 ani de închisoare cu executare aplicată în 2017, în dosarul retrocedărilor frauduloase de plaje din Constanța. Săvulescu voia să-i fie echivalată pedeapsa cu suspendare din Italia cu pedeapsa cu executare din România și să-i fie anulat mandatul de arestare europeană. La CAB, dosarul a fost repartizat judecătorului Ionel Grozav, cu termen la 13 decembrie 2024. Ulterior, atât termenul, cât și repartizarea au fost șterse, iar dosarul a fost repartizat judecătoarei Elena Violeta Georgescu Ashemimri. Georgescu a schimbat termenul de judecată la 10 decembrie 2024, când a amânat pronunțarea, iar apoi, peste 3 zile, a admis contestația la executare formulată de Săvulescu. Adică a anulat mandatul de executare a pedepsei din 2017 și a retras mandatul european de arestare din februarie 2019.
Contestată de DNA la instanța supremă, soluția pronunțată de Georgescu Ashemimri a fost păstrată de alți trei judecători: Lia Savonea, Isabelle Tocan și Ilie Iulian Dragomir.
Dosarul Irinel Popescu
În martie 2023, Tribunalul București respingea cererile și excepțiile ridicate de avocații medicului Irinel Popescu și dispunea începerea judecății. Pe 22 mai 2023, dosarul ajunge la CAB, la completul de judecată format din Florina Rizescu și Valentin Ticea. La al doilea termen, Ticea se află în concediu și, în locul lui, intră Marius Drăguț. Noul complet a intrat în divergență și vine al treilea judecător, Petrică Iulian Bădoi, delegat cu diurnă de la Tribunalul Teleorman la București.
Pe 10 noiembrie 2023, Rizescu și Bădoi admit contestațiile lui Popescu și Marian Ciupitu și retrimit dosarul în Cameră preliminară la Tribunalul București. Cazul ajunge, în decembrie 2023, la judecătoarea Lucica Lupașcu. După patru termene, în mai 2024, dosarul rămâne în pronunțare, dar Lupașcu dă o soluție abia în aprilie 2025, după 11 luni. Și acum dosarul se află în Cameră preliminară la Curtea de Apel București.
În acest caz, Irinel Popescu ar fi promis 100.000 de euro pentru funcționari din DNA pentru a nu fi trimis în judecată în alt dosar. Pentru infracțiunea de dare de mită, termenul de prescripție este de 8 ani, termen care urmează să se împlinească în februarie 2026.
Dosarul a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2021.
