Pentru a exploata uriașele zăcăminte de aur și cupru estimate la aproape 40 de miliarde de dolari de la Rovina, compania canadiană Euro Sun Mining încearcă să depășească un obstacol major: un teren deținut de un ONG de mediu care se opune proiectului. Soluția discutată la nivel politic ar putea fi introducerea exproprierilor în interes privat, o măsură extrem de controversată care riscă să genereze conflicte juridice, reacții publice și chiar litigii internaționale costisitoare pentru statul român.
Proiectul minier de la Rovina, situat în județul Hunedoara, la aproximativ 50 de kilometri de Roșia Montană, a devenit în ultimii ani unul dintre cele mai controversate subiecte economice și de mediu din România. În centrul dezbaterii se află intenția companiei canadiene Euro Sun Mining de a exploata zăcăminte importante de aur și cupru, evaluate la zeci de miliarde de dolari, într-un context legislativ, social și geopolitic extrem de complicat.
Potrivit informațiilor publicate de fanatik.ro, resursele identificate la Rovina sunt impresionante: aproximativ 7 milioane de uncii de aur (echivalentul a circa 217 tone) și 1,4 miliarde de livre de cupru (aproximativ 635.000 de tone). La prețurile actuale ale pieței, aceste resurse ar putea valora peste 39 de miliarde de dolari, din care peste 32 de miliarde ar proveni din aur și aproape 7 miliarde din cupru. Estimările companiei indică o producție anuală medie de circa 3 tone de aur și 9.000 de tone de cupru, pe o perioadă de exploatare de aproximativ 17 ani.
Deși potențialul economic este uriaș, proiectul a fost blocat ani la rând din cauza opoziției venite din partea organizațiilor de mediu și a comunităților locale.
Bariera autorizațiilor de mediu
În aprilie 2024, un moment decisiv a fost reprezentat de hotărârea Curții de Apel Cluj, care a anulat definitiv avizul de mediu necesar proiectului. Instanța a constatat nereguli majore, inclusiv lipsa unei evaluări adecvate a impactului asupra mediului și absența unei consultări transfrontaliere corespunzătoare. Această decizie a pus practic pe pauză investiția și a ridicat semne de întrebare serioase privind viitorul exploatării.
Cu toate acestea, contextul european s-a schimbat semnificativ. Creșterea accelerată a industriei IT și a inteligenței artificiale a dus la o cerere tot mai mare de metale esențiale, printre care și cuprul. Uniunea Europeană a reacționat prin adoptarea regulamentului Critical Raw Materials Act în 2024, un instrument menit să reducă dependența de importuri și să stimuleze extracția internă de resurse strategice. Acest act oferă o nouă oportunitate proiectelor precum Rovina, deoarece simplifică procedurile și încurajează investițiile în domeniu.
Un aspect esențial al proiectului este faptul că aurul și cuprul nu pot fi exploatate separat. Conform specialiștilor, cele două resurse sunt interconectate în subsol, ceea ce înseamnă că orice exploatare trebuie să vizeze simultan ambele metale. Acest detaliu tehnic oferă companiei un argument suplimentar pentru reluarea proiectului, în special în contextul interesului strategic al Uniunii Europene pentru cupru.
Bariera unui teren deținut de un ONG tocmai pentru a bloca proiectul
Cu toate acestea, obstacolele nu sunt doar de natură juridică sau tehnică. Unul dintre cele mai importante blocaje este legat de proprietatea terenurilor. Legislația actuală obligă companiile miniere să dețină toate terenurile afectate de exploatare, iar în cazul Rovina există o situație complicată. În 2021, Asociația Declic a achiziționat mai multe terenuri situate strategic în zona depozitului de deșeuri miniere, împiedicând astfel dezvoltarea proiectului.
Aceste terenuri au fost cumpărate de la o localnică, Adriana Maucher, care a refuzat constant să le vândă companiei miniere. Motivația sa a fost lipsa de încredere în proiect și temerile legate de impactul asupra mediului și comunității. ONG-ul susține că această achiziție a blocat efectiv șansele companiei de a începe exploatarea.
În acest context, compania încearcă să promoveze o schimbare legislativă care să permită exproprierile în interes privat. Discuțiile au implicat inclusiv lideri politici, precum Sorin Grindeanu, președintele Camerei Deputaților și membru al Partidul Social Democrat. Proiectul de lege L143/2026, aflat în dezbatere parlamentară, ar permite companiilor să achiziționeze forțat terenuri necesare investițiilor, la prețuri de piață.
Pregătiri pentru a cere daune internaționale
Pe lângă implicațiile interne, există și riscuri externe semnificative. Surse apropiate companiei sugerează că Euro Sun Mining ar putea da în judecată statul român în cazul în care proiectul nu va fi permis. Acest lucru este cu atât mai probabil cu cât proiectul Rovina a fost inclus pe lista inițiativelor strategice sprijinite de Comisia Europeană în 2025, în baza Critical Raw Materials Act.
Compania a făcut deja pași concreți pentru finanțarea proiectului, anunțând acorduri de până la 200 de milioane de dolari și parteneriate comerciale, inclusiv cu grupuri internaționale interesate de achiziția producției. În aceste condiții, un eventual blocaj ar putea duce la litigii internaționale costisitoare pentru România.
