Uniunea Europeană se pregătește să adopte unele dintre cele mai dure reguli de control al investițiilor străine din ultimele decenii. În spatele noilor norme privind verificarea investițiilor din afara UE se află temeri legate de preluarea tehnologiilor strategice, accesul la infrastructură critică, transferul de know-how militar și influența geopolitică exercitată prin companii controlate de state non-UE. Documentele Comisiei Europene arată că sectoarele considerate cele mai vulnerabile sunt apărarea, semiconductorii, inteligența artificială, energia, comunicațiile și materiile prime critice.
Uniunea Europeană intră într-o nouă etapă a protecției economice și tehnologice. Marți, 19 mai, Parlamentul European urmează să aprobe forma finală a noilor reguli privind screeningul investițiilor străine directe, mecanism prin care statele membre și Comisia Europeană pot analiza, condiționa sau chiar bloca investiții considerate periculoase pentru securitatea sau ordinea publică.
În ultimii ani, Bruxelles-ul a trecut de la filosofia „UE este deschisă tuturor investițiilor” la o abordare mult mai precaută. Războiul din Ucraina, tensiunile dintre SUA și China, criza semiconductorilor, dependența energetică și competiția pentru inteligența artificială au transformat investițiile străine într-o problemă de securitate strategică.
Raportul anual al Comisiei Europene privind screeningul investițiilor străine arată că Bruxelles-ul vede deja investițiile externe drept un posibil instrument de influență geopolitică.
China, SUA și Marea Britanie – actorii principali ai investițiilor supravegheate
Datele Comisiei Europene arată că SUA rămân cel mai mare investitor extern în UE, cu 30% din achizițiile realizate în 2024 și 37% dintre proiectele greenfield. Marea Britanie ocupă locul doi. Însă creșterea care provoacă îngrijorare la Bruxelles este cea a investițiilor provenite din China și Hong Kong.
Conform raportului, numărul achizițiilor realizate de investitori chinezi în UE a crescut cu 23% într-un singur an, după declinul înregistrat în 2023.
În paralel, în mecanismul european de cooperare pentru screeningul investițiilor, ponderea investițiilor venite din China și Hong Kong a urcat de la 6% la 9% din totalul tranzacțiilor investigate.
Pentru oficialii europeni, problema nu este doar originea capitalului, ci faptul că multe companii aparent private sunt considerate apropiate de state autoritare sau pot transfera tehnologii sensibile în afara UE.
Cele mai mari riscuri: apărarea, semiconductorii și inteligența artificială
Documentele Comisiei arată clar că principalele temeri ale UE sunt legate de tehnologiile cu utilizare duală – civilă și militară.
În investigațiile aprofundate realizate de Comisie, 50% dintre cazurile considerate sensibile au fost în sectorul producției industriale, iar principalul motiv a fost accesul investitorilor străini la „tehnologii critice”.
În interiorul acestei categorii:
- 37% dintre cazuri vizau activități legate de apărare;
- 21% vizau semiconductorii;
- 16% industria aerospațială;
- restul – inteligență artificială, robotică și alte tehnologii avansate.
Comisia avertizează că aceste investiții pot duce la:
- transfer de know-how strategic;
- acces la infrastructură critică;
- control asupra lanțurilor de aprovizionare;
- acces la date sensibile;
- dependențe tehnologice periculoase pentru statele UE.
Practic, Bruxelles-ul încearcă să împiedice repetarea situațiilor în care companii europene cu tehnologii sensibile sunt cumpărate de grupuri externe care pot folosi aceste active în scop militar sau geopolitic.
UE se teme inclusiv de investițiile „europene” controlate din afara Uniunii
Una dintre cele mai importante modificări legislative este extinderea screeningului și asupra investițiilor realizate formal din interiorul UE, dacă beneficiarul final este controlat dintr-o țară terță.
Această schimbare vine după numeroase situații în care grupuri din China, Rusia sau Orientul Mijlociu au folosit subsidiare europene pentru a cumpăra active sensibile fără a intra automat sub controlul mecanismului european.
Comisia Europeană vorbește explicit despre necesitatea:
- armonizării legislației în toate statele membre;
- introducerii unor reguli minime comune;
- obligativității existenței unui mecanism de screening în fiecare stat UE.
La finalul lui 2024, doar 24 dintre cele 27 de state membre aveau legislație funcțională pentru controlul investițiilor străine.
Infrastructura energetică și comunicațiile – noua linie roșie
Raportul Comisiei arată că energia și comunicațiile au devenit sectoare considerate esențiale pentru securitatea europeană.
Mai multe state membre și-au modificat legislația în 2024:
- Danemarca a introdus controlul investițiilor în proiecte energetice offshore;
- Suedia a extins screeningul pentru infrastructura de comunicații și servicii esențiale;
- Franța a inclus noi tehnologii energetice și fotonica în lista domeniilor sensibile.
În paralel, Comisia avertizează că infrastructura critică poate deveni vulnerabilă prin preluări aparent comerciale, mai ales în domeniul energiei, transporturilor sau telecomunicațiilor.
Europa începe să controleze și investițiile companiilor europene în afara UE
Un alt semnal major este că Bruxelles-ul nu se mai limitează la investițiile care intră în UE. Comisia Europeană a adoptat deja o recomandare pentru analizarea investițiilor făcute de companii europene în afara Uniunii.
Țintele principale:
- semiconductorii;
- inteligența artificială;
- tehnologiile cuantice.
Comisia se teme că firme europene ar putea transfera involuntar tehnologii sensibile către state rivale prin investiții externe, joint-ventures sau parteneriate industriale.
Documentul avertizează explicit asupra riscului ca tehnologiile dezvoltate în UE să fie utilizate „în scopuri militare sau de intelligence împotriva Uniunii Europene”.
Comisia încearcă să transmită că noul mecanism nu reprezintă o închidere economică a Europei. Potrivit raportului, 86% dintre investițiile analizate în 2024 au fost aprobate fără condiții, doar 1% fiind blocate complet.
Totuși, numărul tranzacțiilor investigate a crescut accelerat:
- 1.444 de cazuri în 2022;
- 1.808 în 2023;
- 3.136 în 2024.
Pentru Bruxelles, acesta este semnalul că investițiile străine au devenit o componentă a competiției geopolitice globale.
