România a ajuns, după data de 11 mai 2026, una dintre cele mai scumpe piețe de energie electrică din Europa, după ce ambele reactoare nucleare de la Cernavodă au fost oprite aproape simultan.
Explozia prețurilor de pe piața spot a arătat cât de dependent este sistemul energetic românesc de producția constantă de energie nucleară și cât de vulnerabilă a devenit piața în lipsa acesteia.
Potrivit unei analize realizate de fanatik.ro, după data de 11 mai, prețurile energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU), administrată de OPCOM, au urcat la niveluri specifice lunii ianuarie, perioadă considerată în mod tradițional cea mai scumpă din an pentru consumul de electricitate.
Primul pas al crizei
Criza a început pe 4 mai, când Unitatea 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă s-a deconectat automat din cauza unei defecțiuni la un transformator de evacuare a puterii. La doar câteva zile distanță, pe 10 mai, și Unitatea 1 a intrat în oprire planificată pentru lucrări de mentenanță, conform calendarului stabilit anterior. Astfel, România a rămas fără aproximativ 1.400 MW de energie nucleară produsă constant.
Piața a reacționat imediat. Dacă pe 3 mai prețul mediu al energiei era de 461 lei/MWh, o zi mai târziu acesta a urcat la 570 lei/MWh. Creșterile au continuat rapid: 611 lei/MWh pe 5 mai, 684 lei/MWh pe 6 mai și 761 lei/MWh pe 8 mai. Media săptămânii 4–10 mai a fost de aproape 643 lei/MWh, cu peste 43% mai mare față de săptămâna anterioară.
Al doilea pas al crizei
Situația s-a agravat după oprirea completă a ambelor reactoare. Pe 12 mai, România avea cel mai mare preț la energie din Uniunea Europeană, depășind chiar și Ungaria sau Bulgaria. În anumite intervale orare, prețul energiei a depășit 1.500 lei/MWh, în special seara, când producția solară dispare, iar consumul crește puternic. Diferența dintre minimul și maximul aceleiași zile a fost de aproape cinci ori, o situație considerată neobișnuită pentru o lună de primăvară.
Experții în energie spun că România nu mai dispune de suficiente surse de energie ieftină pentru a acoperi consumul în momentele critice. Analista Otilia Nuțu, de la Expert Forum, a explicat că prețurile foarte mari sunt generate de lipsa energiei cu costuri reduse de producție, precum cea nucleară sau hidro.
În mod normal, luna mai este una dintre cele mai ieftine perioade pentru piața energiei, datorită producției ridicate din surse regenerabile și temperaturilor moderate. În 2024, prețul mediu al energiei în luna mai era de aproximativ 406 lei/MWh, iar în 2025 era estimat între 430 și 450 lei/MWh. În schimb, în mai 2026, prețurile au urcat constant spre 700 lei/MWh, apropiindu-se de nivelurile din timpul iernii.
Impactul economic este semnificativ. Potrivit calculelor prezentate de fanatik.ro, supracostul generat de criza energetică este de aproximativ 2 milioane de euro pe zi pentru energia tranzacționată pe piața spot. Dacă situația se prelungește timp de o lună, costurile suplimentare pot depăși 60 de milioane de euro.
Supraprețurile sunt plătite de consumatorii finali
Specialiștii avertizează că aceste costuri nu vor rămâne doar în facturile companiilor energetice, ci vor fi transferate în economie și, în cele din urmă, către consumatori. „Energia și combustibilul sunt ca inima economiei, costurile lor sunt resimțite în orice tip de activitate”, a explicat expertul în energie Cezar Narea.
Transelectrica a transmis că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în condiții de siguranță, însă recunoaște existența unui grad ridicat de solicitare operațională în contextul opririi reactoarelor de la Cernavodă. Autoritățile susțin că operatorii monitorizează permanent sistemul și aplică măsuri tehnice pentru evitarea unor probleme majore.
Conducerea Nuclearelectrica estimează că Unitatea 2 ar putea reveni în sistem la începutul lunii iunie, după înlocuirea transformatorului defect, iar Unitatea 1 ar urma să fie repornită după finalizarea reviziei planificate. Până atunci însă, România rămâne expusă unor noi episoade de prețuri record, mai ales în perioadele cu producție redusă de energie solară și eoliană.
