PSD a primit cele mai mari subvenții de la stat – aproape 77 de milioane de lei -, în timp ce AUR a avut cele mai mari venituri totale dintre partidele analizate, de aproximativ 90,7 milioane de lei. La capitolul cheltuieli, PSD a rămas pe primul loc, cu aproape 97 de milioane de lei cheltuite într-un singur an, mare parte din bani fiind direcționați către presă și propagandă.
Partidele politice din România au rulat în 2025, peste 315 de milioane de lei proveniți atât din subvenții publice, cât și din donații, cotizații, împrumuturi și alte surse private, arată raportul Expert Forum privind finanțarea formațiunilor politice.
Datele centralizate de Expert Forum pentru anul 2025 arată diferențe uriașe între veniturile și cheltuielile partidelor politice din România, unele formațiuni consumând mult mai mulți bani decât au raportat oficial ca venituri în acel an.
PSD a cheltuit cu 100 de milioane de lei în plus față de venituri
Alianța pentru Unirea Românilor a avut cele mai mari venituri dintre toate partidele analizate, de aproximativ 90,7 milioane de lei. Cu toate acestea, partidul a raportat cheltuieli de aproape 118,8 milioane de lei, ceea ce înseamnă un deficit de aproximativ 28,1 milioane de lei între venituri și cheltuieli.
Partidul Social Democrat a înregistrat venituri de aproximativ 79 de milioane de lei, însă cheltuielile au explodat la 182,5 milioane de lei. Diferența negativă este de aproximativ 103,5 milioane de lei, cea mai mare dintre toate partidele analizate. Practic, PSD a cheltuit de peste două ori mai mult decât veniturile declarate pentru 2025.
Partidul Național Liberal a raportat venituri de aproximativ 69 de milioane de lei și cheltuieli de 39,7 milioane de lei, rezultând un excedent de aproape 29,3 milioane de lei.
Uniunea Salvați România a avut venituri de aproximativ 66 de milioane de lei și cheltuieli de 41,5 milioane de lei. Diferența pozitivă este de aproximativ 24,5 milioane de lei.
Partidul Oamenilor Tineri a raportat venituri de aproximativ 9 milioane de lei și cheltuieli de 8,8 milioane de lei, cu o diferență foarte mică, de aproximativ 200.000 de lei.
Partidul Umanist Social Liberal a avut venituri de aproximativ 5 milioane de lei și cheltuieli de 4,3 milioane de lei, rezultând un excedent de aproximativ 700.000 de lei.
Partidul Mișcarea Populară a raportat venituri de aproximativ 2 milioane de lei și cheltuieli de 1,9 milioane de lei, cu o diferență pozitivă de aproximativ 100.000 de lei.
Forța Dreptei a avut venituri de aproximativ 1 milion de lei și cheltuieli de 1,2 milioane de lei, ceea ce înseamnă un deficit de aproximativ 200.000 de lei.
Partidul PRO România a raportat venituri de aproximativ 1 milion de lei și cheltuieli de 800.000 de lei, rămânând cu un excedent de aproximativ 200.000 de lei.
Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat nu a raportat practic venituri relevante în 2025, însă a avut cheltuieli de aproximativ 500.000 de lei.
În total, cele zece partide analizate au raportat venituri cumulate de aproximativ 324 de milioane de lei și cheltuieli totale de peste 400 de milioane de lei, ceea ce indică un deficit agregat de aproximativ 76 de milioane de lei. O mare parte din această diferență este explicată prin împrumuturile și mecanismele de finanțare electorală utilizate de partide în ultimii ani.
Veniturile partidelor sunt compuse din subvenții și venituri proprii
Partidele politice din România funcționează tot mai mult pe baza banilor publici și a împrumuturilor private, în timp ce finanțarea venită direct de la membri și simpatizanți rămâne redusă. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului „Finanțarea partidelor politice în 2025 și nevoia urgentă de reformă”, realizat de Expert Forum, care analizează modul în care principalele formațiuni politice și-au construit bugetele în ultimii ani.
Totalul veniturilor declarate pentru aceste partide în 2025 este de aproximativ 324 milioane de lei.
Defalcat pentru cele mai importante partide, veniturile au fost:
- AUR – 90.750.234 lei
- PSD – 78.986.834 lei
- PMP – 1.666.150 lei
- USR – 65.749.763 lei
- POT – 8.993.909 lei
- PNL – 68.967.245 lei
Raportul nu a inclus SOS România deoarece, conform datelor tale, situația financiară nu era publicată.
Documentul arată că partidele mari din România au ajuns să depindă masiv de subvențiile primite de la stat și de mecanisme de finanțare greu de urmărit, precum împrumuturile acordate de persoane fizice sau juridice. În paralel, organizația avertizează că actualul sistem favorizează concentrarea puterii politice în jurul câtorva formațiuni mari și creează riscuri serioase de influență politică și lipsă de transparență.
Raportul Expert Forum arată însă că subvențiile reprezintă doar o parte a mecanismului financiar care susține partidele. Pe lângă banii publici, formațiunile politice folosesc: cotizații; donații; împrumuturi; venituri proprii; transferuri pentru campanii electorale și finanțări indirecte prin firme sau entități apropiate politic.
Partidele funcționează pe baza împrumuturilor
Potrivit raportului, împrumuturile au devenit principalul instrument de finanțare privată al partidelor politice, depășind clar donațiile sau cotizațiile clasice. Numai în 2025, partidele au raportat împrumuturi totale de aproximativ 112 milioane de lei.
PSD a înregistrat cele mai mari împrumuturi – aproximativ 83 de milioane de lei. AUR a raportat împrumuturi de 25,8 milioane lei, în timp ce USR a declarat aproape un milion de lei, iar PNL doar 30.000 de lei prin filiala Botoșani.
Expert Forum atrage atenția că acest mecanism poate crea relații de influență politică greu de urmărit, deoarece legea permite ca împrumuturile să fie returnate într-un termen foarte lung – până la trei ani – sau chiar transformate ulterior în donații.
„Împrumutul poate funcționa ca instrument formal temporar de finanțare, dar și ca mecanism care ridică întrebări despre sursa reală a banilor, capacitatea financiară a creditorului și eventualele relații ulterioare dintre partid și finanțator”, avertizează raportul.
Organizația susține că au fost identificate inclusiv cazuri în care persoane sau firme au acordat împrumuturi foarte mari partidelor, deși situația lor financiară publică nu părea să justifice aceste sume.
Cotizațiile și donațiile contează tot mai puțin
Comparativ cu împrumuturile și subvențiile, finanțarea clasică prin membri de partid a devenit marginală.
În 2025, cotizațiile totale declarate de partide au fost de doar 40,6 milioane de lei. PSD și PNL au raportat aproximativ 11 milioane lei fiecare, AUR 9 milioane lei, iar USR doar 2,9 milioane lei.
Mai important este că doar aproximativ 802.000 de lei provin din cotizații mari, peste pragul legal de 10 salarii minime brute, ceea ce arată că numărul cotizanților importanți este relativ redus.
Și donațiile au avut valori relativ mici raportat la bugetele totale ale partidelor:
- donațiile mari de la persoane fizice au însumat 6,6 milioane lei;
- donațiile de la firme au fost de doar aproximativ 692.000 lei.
Cei mai mari beneficiari ai donațiilor de la persoane fizice au fost:
- PNL – aproximativ 3 milioane lei;
- USR – 1,3 milioane lei;
- PSD – aproape 900.000 lei.
PSD, campion la subvenții de la bugetul public
În 2025, cele opt partide care primesc subvenții au încasat din bani publici aproximativ 232 de milioane de lei. Cele mai mari sume au mers către:
- PSD – 76,9 milioane lei;
- AUR – 45,5 milioane lei;
- PNL – 41,9 milioane lei;
- USR – 29,8 milioane lei;
- SOS România – 19,8 milioane lei;
- POT – 15,9 milioane lei.
Raportul Expert Forum arată că bugetele partidelor au crescut exploziv în 2024, an electoral, comparativ cu 2023.
PSD a crescut de la aproximativ 98 milioane lei venituri totale la aproape 354 milioane lei. PNL a urcat de la 89 milioane lei la aproape 398 milioane lei. USR a crescut de la 49 milioane la 144 milioane lei, iar AUR de la 42 milioane la aproape 135 milioane lei.
Deși în 2025 veniturile au scăzut puternic după anul electoral, nivelul subvențiilor rămâne foarte ridicat. Expert Forum avertizează că partidele au devenit dependente de banii statului și că actualul sistem favorizează monopolizarea vieții politice de către câteva formațiuni mari.
„Scopul alocării și cheltuirii subvențiilor nu ar trebui să fie acela de a crea o dependență totală a partidelor față de stat”, se arată în raport.
Aproape jumătate din bani merg spre propagandă și presă
Una dintre cele mai controversate concluzii ale raportului este legată de modul în care sunt cheltuiți banii publici primiți de partide.
În 2025, partidele au cheltuit aproximativ 244 milioane lei din subvenții. Cea mai mare parte a banilor – aproximativ 117 milioane lei, adică 48% din total – a mers către „presă și propagandă”.
Alte categorii importante de cheltuieli:
- 27 milioane lei pentru personal;
- aproape 22 milioane lei pentru investiții;
- 13 milioane lei pentru activități politice;
- 11 milioane lei pentru consultanță politică.
Expert Forum critică lipsa de transparență și faptul că legislația nu stabilește clar ce înseamnă concret „presă și propagandă”. Organizația propune limitarea la maximum 30% a sumelor care pot fi folosite din subvenții pentru astfel de contracte.
Campaniile electorale sunt plătite aproape integral din bani publici
Raportul mai arată că în ultimii doi ani statul român a rambursat partidelor aproximativ 888 milioane de lei pentru cheltuielile electorale.
Sumele rambursate:
- 232,8 milioane lei pentru parlamentare;
- 219 milioane lei pentru locale;
- 210 milioane lei pentru prezidențialele din 2025;
- 123 milioane lei pentru prezidențialele din 2024;
- 104 milioane lei pentru europarlamentare.
Organizația cere o reformă în finanțarea partidelor
Expert Forum consideră că actualul model a creat o dependență nesănătoasă a partidelor de bugetul public și recomandă reducerea drastică a limitelor de finanțare și creșterea transparenței privind sursa banilor.
Organizația propune:
- reducerea limitelor pentru donații și împrumuturi;
- interzicerea finanțării prin criptomonede;
- reguli clare pentru finanțarea de către terți;
- transparență mai mare privind marii donatori;
- limitarea cheltuielilor pentru propagandă;
- și control mai strict asupra modului în care partidele folosesc subvențiile.
