Cetățenia Republicii Moldova primită din nou de fostul președinte al României, Traian Băsescu, redeschide una dintre cele mai controversate și simbolice relații politice dintre București și Chișinău. Traian Băsescu a susținut mereu unirea dintre cele două state vecine, motiv pentru care a pierdut prima cetățenie în anul
Anunțul prin care fostul președinte al României a primit cetățenia Republicii Moldova, a fost făcut chiar de Traian Băsescu, printr-o postare publicată după decretul semnat de președintele Republicii Moldova, Maia Sandu.
„Prin Decretul Nr.629-X, din data de 26.05.2026, Președintele Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, mi-a acordat cetățenia Republicii Moldova. Vă mulțumesc Doamnă Preşedinte Maia Sandu şi vă asigur că rămân devotat cauzei integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană şi în egală măsură cauzei reunificării ţării şi a poporului român. Cu recunoştinţă şi deosebit respect, Traian Băsescu”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
A doua încercare
Traian Băsescu a mai avut cetățenia Republicii Moldova. El a primit-o pentru prima dată în 2016, prin decret semnat de fostul președinte moldovean Nicolae Timofti, iar ulterior a depus jurământul la Ambasada Republicii Moldova din București.
Cetățenia i-a fost retrasă însă în ianuarie 2017 de către fostul președinte pro-rus Igor Dodon, care a susținut atunci că aceasta ar fi fost acordată ilegal. Băsescu a contestat decizia în instanță, însă a pierdut procesul definitiv. Printre motivele oficiale și nu numai pentru care Dodon i-a retras cetățenia au fost: declarațiile lui Băsescu despre posibila unire între cele două state, dar și teama puterii de atunci de la Chișinău că fostul președinte ar putea intra în politica din Republica Moldova și să ocupe funcții în stat, fiind cetățean al acestui stat.
De-a lungul anilor, Traian Băsescu a fost unul dintre cei mai vocali susținători ai apropierii Republicii Moldova de România și de Uniunea Europeană. În timpul mandatelor sale de președinte al României, Bucureștiul a accelerat acordarea cetățeniei române pentru basarabeni, a finanțat proiecte de infrastructură și educație peste Prut și a susținut constant parcursul european al Chișinăului.
În același timp, Băsescu a fost și unul dintre puținii lideri politici români care au vorbit deschis despre posibilitatea unirii dintre România și Republica Moldova, declarații care l-au transformat într-o figură populară în zona unionistă, dar și extrem de contestată în cercurile pro-ruse de la Chișinău.
Poate Traian Băsescu să intre în politica Republicii Moldova?
Strict teoretic, obținerea cetățeniei moldovenești îi redeschide drepturile politice în Republica Moldova, inclusiv posibilitatea de a ocupa funcții publice. Totuși, există diferențe importante între funcția de premier și cea de președinte.
Pentru funcția de președinte al Republicii Moldova, Constituția impune mai multe condiții:
- cetățenie moldovenească;
- vârsta de minimum 40 de ani;
- domiciliu sau rezidență în Republica Moldova;
- o anumită perioadă de ședere permanentă înaintea alegerilor.
Astfel, Băsescu nu ar putea îndeplini condițiile legată de domiciliu și rezidență și nu ar putea candida pentru această funcție, chiar dacă are cetățenie.
În schimb, funcția de premier este mult mai accesibilă din punct de vedere juridic. Constituția Republicii Moldova nu impune aceleași condiții stricte precum în cazul președintelui. Teoretic, orice cetățean moldovean poate fi desemnat prim-ministru dacă există o majoritate parlamentară și dacă președintele îl nominalizează.
Din acest punct de vedere, Traian Băsescu ar avea, cel puțin teoretic, mai multe șanse juridice să ocupe funcția de premier decât pe cea de președinte.
În urmă cu un deceniu nu excludea intrarea în politica din Republica Moldova
Despre o posibilă implicare politică în Republica Moldova, Băsescu a făcut mai multe declarații de-a lungul anilor. În special după retragerea cetățeniei, fostul președinte român a transmis că nu exclude o implicare directă în politica moldovenească dacă situația o va cere. El a fost apropiat de zona unionistă și chiar a devenit președinte de onoare al Partidului Unității Naționale (PUN) din Republica Moldova în 2018.
La acel moment, Traian Băsescu vorbea despre necesitatea unei „uniri prin integrare europeană” și susținea că România trebuie să joace un rol activ în politica de la Chișinău. În mai multe interviuri, el a afirmat că nu exclude să participe activ în viața publică moldovenească, inclusiv prin sprijinirea unor proiecte politice unioniste.
Totuși, Băsescu nu a anunțat niciodată oficial că ar candida la o funcție în Republica Moldova. Declarațiile sale au fost mai degrabă formulate în sensul sprijinului politic pentru curentul pro-european, a susținerii unirii și implicării în construcția unei alternative unioniste la Chișinău. Mai mult, în aceste moment, Traian Băsescu nu mai interesat să participe la viața politică nici din România, nici din Republica Moldova, conform informațiilor NewsCenter.ro.
Un personaj politic care divide
Traian Băsescu rămâne una dintre cele mai controversate figuri politice românești ale ultimelor două decenii. Pentru susținători, el este președintele care a orientat decisiv România către parteneriatul strategic cu SUA, a consolidat rolul DNA și a susținut deschis integrarea europeană a Republicii Moldova.
Pentru adversari, Băsescu este asociat cu scandaluri politice permanente, conflicte instituționale și acuzații privind legăturile sale cu serviciile de informații și cu sistemul politic construit în jurul său.
Fostul președinte a trecut și prin numeroase probleme juridice și politice după încheierea mandatului. În România, instanțele au stabilit definitiv că Traian Băsescu a colaborat cu fosta Securitate comunistă sub numele conspirativ „Petrov”, decizie care i-a afectat puternic imaginea publică. În Republica Moldova, el a avut inclusiv interdicție de intrare în perioada administrației Igor Dodon.
Cu toate acestea, Traian Băsescu continuă să aibă influență în spațiul politic românesc și moldovenesc, mai ales în zona unionistă și pro-europeană. Redobândirea cetățeniei moldovenești îl readuce oficial în jocul politic de peste Prut, chiar dacă, cel puțin pentru moment, o candidatură reală la o funcție importantă pare mai degrabă un scenariu teoretic decât unul iminent.
