ANRSC, instituția care controlează piața salubrității, apei și transportului public, este condusă de aproape șapte ani de oameni cu legături directe cu PSD. De la apropiați ai lui Marcel Ciolacu până la foști directori din Sectorul 4, conducerea autorității ridică întrebări despre influența politică asupra unei instituții-cheie.
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice nu este o instituție tehnică oarecare. ANRSC decide cine poate opera în domeniul salubrității, cum sunt aprobate tarifele pentru apă și gunoi și controlează modul în care sunt respectate contractele de utilități publice din toată țara.
Tocmai de aceea, conducerea instituției are o miză politică majoră mai ales când vine vorba de controlul filialelor județene și municipale ale partidelor. În prezent, atât președintele ANRSC, Ionel Țeșcaru, cât și vicepreședintele Ramona Luminița Toderașcu sunt considerați apropiați de PSD și de lideri influenți ai partidului. Sunt cele două funcții de conducere din această instituție.
Țeșcaru a rămas în funcție indiferent de schimbările de guvern, iar Toderașcu provine din structurile controlate de primarul Sectorului 4, Daniel Băluță.
Ionel Tescaru: președinte de șapte ani la ANRSC a făcut carieră cu ajutorul PSD
Ionel Tescaru conduce ANRSC din februarie 2019 – ceea ce înseamnă că a supraviețuit ca președinte al autorității pe toată durata guvernărilor care i-a avut ca premieri pe Viorica Dăncilă, Ludovic Orban, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu și Ilie Bolojan. În plus, nici măcar unul dintre aceștia nu a adus subiectul înlocuirii conducerii în spațiul public.
Conducerea ANRSC este numită de premier.
Profilul său profesional este construit în totalitate în jurul utilităților publice din județul Buzău și a PSD.
A condus Compania de Apă Buzău, a fost director general al Regiei Autonome Municipale Buzău și a deținut funcții de conducere în mai multe societăți comerciale din aceeași sferă, așa cum reiese din propriul CV. Este economist, absolvent al Academiei de Studii Economice din București.
Potrivit declarației de avere depuse în iunie 2025, Ionel Tescaru, președintele Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, deține împreună cu soția sa mai multe proprietăți în Buzău: un teren intravilan de 453 mp, o casă de locuit de 198 mp și un apartament de 40 mp. Familia Tescaru are și două autoturisme – un Nissan Micra fabricat în 2011 și un Hyundai Santa Fe din 2013. În conturi bancare și depozite, acesta declară aproximativ 204.000 lei, păstrați la Alpha Bank și Banca Transilvania.
Ionel Tescaru a încasat în 2024 un salariu anual de 277.701 lei din funcția de președinte ANRSC, iar soția sa, consilier în cadrul Consiliului Județean Buzău, a avut venituri de 83.439 lei. În declarația de avere nu figurează datorii, credite sau alte împrumuturi.
Tescaru omul care făcea plățile în dosarul lui Valeriu Zgonea și era partener de concerte cu Ciolacu
Legătura dintre Tescaru și Marcel Ciolacu este documentată judiciar. În dosarul penal instrumentat de DNA în cazul Valeriu Zgonea – fostul președinte al Camerei Deputaților și lider PSD – a ieșit la iveală că Tescaru, Ciolacu și Zgonea, împreună cu soțiile și copiii lor, au mers la un concerte Bon Jovi și Andreu Rieu la Viena.
În dosarul lui Valeriu Zgonea, Ionel Tescaru apare în două contexte distincte legate de relația dintre fostul președinte al Camerei Deputaților și Dumitru Dobrică, cel care ar fi suportat diferite cheltuieli pentru familia acestuia.
Potrivit documentelor din dosar, într-una dintre situații, Ionel Țeșcaru era desemnat să facă anumite plăți legate de lucrările și cheltuielile aferente casei de vacanță construite pentru familia lui Zgonea în localitatea Comandău, județul Covasna. Procurorii au analizat circuitul banilor și persoanele implicate în plata unor servicii și materiale de construcții.
Într-un alt episod prezentat în anchetă, Ionel Țeșcaru a mers alături de Valeriu Zgonea și membrii familiei acestuia la Viena, unde grupul a participat la concerte susținute de Bon Jovi și André Rieu. Procurorii au susținut că deplasările, cazarea și biletele la concerte au făcut parte din foloasele necuvenite primite de Zgonea în schimbul influenței exercitate pentru promovarea fiicei lui Dumitru Dobrică într-o funcție publică.
De la colegi de avion, la colegi de clădiri în care se află instituțiile pe care le conduc
Ionel Tescaru și Valeriu Zgonea conduc astăzi două dintre cele mai influente autorități de reglementare din România, cu sedii aflate practic una lângă alta, în Sectorul 3 al Capitalei. Tescaru este președintele Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, instituția care controlează piața salubrității, apei și transportului public, în timp ce Zgonea conduce din 11 mai 2023 Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații, instituția care reglementează telecomunicațiile, internetul și serviciile digitale.
ANRSC funcționează în prezent pe strada Lucian Blaga nr. 4, iar chiar lângă sediul instituției se află și sediul regional București al ANCOM, amplasat pe strada Lucian Blaga nr. 6. Sediul central al ANCOM funcționează, în schimb, pe strada Delea Nouă nr. 2, într-o clădire închiriată încă din noiembrie 2007.
Cele două instituții operează astfel în același perimetru administrativ și politic din centrul Bucureștiului, într-o zonă dominată de ani buni de oameni apropiați PSD.
Vicepreședintele Toderașcu: de la Sectorul 4 la vârful ANRSC
Dacă Tescaru reprezintă legătura ANRSC cu nucleul fostelor conduceri PSD, Ramona Luminița Toderașcu reprezintă legătura cu liderul PSD București, primarul Sectorului 4 – Daniel Băluță.
Toderașcu a ocupat funcția de director juridic la Amenajarea Domeniului Public Sector 4 în perioada 2016–2019, adică exact în perioada în care Băluță consolida controlul PSD asupra celui mai populat sector al Capitalei. Amenajarea Domeniului Public Sector 4 este compania municipală prin care primăria Sectorului 4 gestionează o parte semnificativă a contractelor de servicii publice – o instituție cu greutate în ecosistemul local de utilități și salubritate.
În 2019, Toderașcu a trecut de la Sectorul 4 la ANRSC, unde a ocupat funcția de director general adjunct timp de patru ani, cu atribuții de coordonare a activității de control – exact componenta autorității care verifică modul în care operatorii respectă contractele și tarifele. În iulie 2023 a fost numită vicepreședinte al ANRSC, devenind numărul doi al instituției.
Potrivit declarației de avere depuse în mai 2025, Ramona Luminița Toderașcu, vicepreședinte al Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, nu declară terenuri, locuințe, autoturisme sau conturi bancare.
În schimb, aceasta deține bijuterii din aur și argint evaluate la aproximativ 30.000 de euro și tablouri estimate la 7.000 de euro. Totodată, familia Toderașcu figurează cu un credit contractat la Vista Bank în anul 2010, scadent în 2033, în valoare de 78.000 de euro.
Ramona Luminița Toderașcu a încasat în 2024 venituri salariale de 170.496 lei din funcția de vicepreședinte ANRSC, iar soțul său, angajat al Curții de Conturi a României, a avut venituri de 149.284 lei.
Rolul ANRSC
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice este instituția de stat care reglementează și controlează serviciile publice locale, precum salubritatea, apa și canalizarea, transportul public sau iluminatul stradal. Însă, în condițiile în care serviciile de apă-canal, transport și chiar iluminat sunt operate în mare parte prin regii publice sau companii aflate în poziții de monopol, piața salubrității rămâne zona care generează cele mai mari interese financiare și politice.
Rolul-cheie al ANRSC o transformă într-una dintre cele mai influente instituții din administrația locală, cu impact direct asupra activității primarilor și a contractelor publice din teritoriu. Conducerea instituției este numită de premier, iar actuala structură decizională este dominată de funcționari și directori considerați apropiați de zona de influență a Partidul Social Democrat.
Această suprapunere dintre rolul de arbitru național și conexiunile politice ridică semne de întrebare privind independența reală a autorității care decide, în ultimă instanță, inclusiv nivelul tarifelor pe care românii le plătesc pentru salubritate și alte servicii publice locale.
