Judecătoarea Sorina Marinaș de la Curtea de Apel Craiova a criticat pe rețelele sociale comunicatul semnat de președinții curților de apel din România, distanțându-se explicit de mesajul acestora și criticând atât forma, cât și fondul documentului.
Principala acuzație adusă de magistrată vizează lipsa oricărei consultări reale a judecătorilor înainte de emiterea comunicatului. „Nu au fost convocate Adunări Generale, președinții semnatari vorbesc în nume propriu, nu în numele judecătorilor”, a scris Marinaș, subliniind că declarațiile publice ale acestora nu o reprezintă.
Judecătoarea a criticat și limbajul folosit în document, considerând că formulări precum „atacurile la integritatea și stabilitatea statală a României” aruncă o umbră asupra întregului corp al magistraților, fără ca aceștia să fi avut vreun cuvânt de spus. „Mă delimitez de acest gen de mesaj. Acest gen de comunicare publică, pe lângă faptul că nu mai convinge pe nimeni, este rușinoasă”. arată Marinaș pe Facebook.
Autocritică rară în sistem
Remarcabilă în postarea judecătoarei este și autocritica la adresa breslei. Marinaș recunoaște că, deși magistrații nu sunt vinovați pentru sărăcia din România, mulți dintre ei poartă o responsabilitate morală pentru starea actuală a justiției și a statului — fie prin pasivitate, fie prin acțiuni concrete. „Guilty as charged!”, scrie ea fără echivoc.
În același timp, judecătoarea precizează că nici proiectul de lege aflat în dezbatere nu îi convine — o poziție care îi conferă mesajului un caracter echidistant și neafiliat politic.
Președinții Curților de Apel din România își manifestă îngrijorarea față de faptul că Legea salarizării are un impact economic negativ asupra populației. „Considerăm că niciun program strategic de reforme și investiții la nivel european – PNRR, nu poate fundamenta politicile de sărăcire a populaţiei, pentru că un astfel de discurs lipseşte de sens raţiunea de a fi a Uniunii Europene organizată în jurul nevoii de prosperitate a membrilor ei. Aşadar, simulând o nevoie de asanare a unor inechităţi sociale, asistăm, de fapt, la o afirmare pe scena politică a unor evidente conduite dictatoriale prin exerciţiul ilegitim al puterii publice”, au susținut reprezentanții Curților de Apel din România.
