Executivul de la Palatul Victoria a aprobat în ședința din 3 iunie o modificare importantă a regulilor prin care funcționarii și angajații din sectorul public pot primi majorarea salarială de până la 40% pentru activitatea desfășurată în gestionarea fondurilor europene și a proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Executivul consideră însă că sistemul actual, bazat în principal pe evaluarea anuală a performanțelor, nu mai este suficient pentru perioada rămasă până la finalizarea PNRR. „A apărut necesitatea identificării unor măsuri suplimentare de evaluare a activității personalului specializat ca parte a activității de monitorizare a țintelor, jaloanelor, reformelor și investițiilor”, se arată în nota de fundamentare.
Astfel, noua hotărâre completează HG nr. 29/2018 și introduce un sistem suplimentar de verificare a performanței pentru personalul implicat în implementarea reformelor și investițiilor asumate de România în relația cu Comisia Europeană.
Măsura vine într-un moment critic pentru administrația publică. România trebuie să finalizeze până la 31 august 2026 nu mai puțin de 385 de jaloane și ținte asumate prin PNRR, iar Guvernul consideră că este necesar un mecanism mai strict de monitorizare a angajaților care lucrează la aceste proiecte.
Sporul de până la 40% nu dispare
Contrar temerilor apărute în ultimele luni în rândul funcționarilor publici, Guvernul nu elimină sporul pentru fonduri europene. Din contră, nota de fundamentare arată că majorarea salarială prevăzută de articolul 17 din Legea salarizării rămâne în vigoare.
În prezent, personalul care gestionează fonduri europene poate primi o majorare a salariului de bază de până la 40%, în funcție de rezultatele evaluării profesionale. Această majorare este suportată integral din bugetul de stat, prin cheltuielile de personal ale instituțiilor publice.
Principala noutate este introducerea unui mecanism de monitorizare lunară a activității personalului implicat în implementarea PNRR. Astfel, angajații care beneficiază de sporul pentru fonduri europene vor trebui să întocmească rapoarte individuale de activitate, aprobate de conducătorul instituției.
Aceste documente vor demonstra în ce măsură funcționarul a contribuit la îndeplinirea reformelor, jaloanelor și investițiilor asumate de România prin PNRR. Practic, sporul nu va mai depinde exclusiv de calificativul obținut la evaluarea anuală, ci și de activitatea concretă desfășurată de la o lună la alta.
Guvernul explică faptul că noul mecanism este inspirat din sistemul utilizat deja pentru angajații implicați în proiecte europene finanțate din alte programe și urmărește o legătură mai directă între performanță și recompensă financiară.
Condiția minimă pentru acordarea sporului
Una dintre cele mai importante prevederi ale noii hotărâri este stabilirea unui prag minim de performanță.
Potrivit notei de fundamentare, majorarea salarială va fi acordată în raport cu gradul de îndeplinire a reformelor, jaloanelor și țintelor asumate de fiecare coordonator de reformă sau investiție.
Pentru acordarea sporului este necesară atingerea unui nivel de minimum 50% din obiectivele stabilite. Acest procent va fi evaluat prin raportul individual de activitate și prin analiza realizată la nivelul fiecărei instituții. Cu alte cuvinte, funcționarii nu vor mai beneficia automat de sporul maxim doar pentru că lucrează într-o structură care gestionează fonduri europene, ci vor trebui să demonstreze că participă efectiv la realizarea obiectivelor asumate.
Fiecare instituție va stabili sarcinile
Conducătorii instituțiilor vor avea un rol esențial în noul sistem.
Conform proiectului aprobat de Guvern, fiecare instituție va emite un ordin intern prin care va stabili activitățile și subactivitățile care trebuie realizate pentru îndeplinirea reformelor și jaloanelor din PNRR. Tot prin ordin vor fi aprobate și modelele rapoartelor individuale de activitate care vor sta la baza acordării majorării salariale.
Astfel, responsabilitatea evaluării se mută într-o măsură mai mare către conducerea instituțiilor care gestionează proiectele europene.
Motivul principal al modificării este presiunea exercitată de calendarul PNRR. Potrivit notei de fundamentare, România trebuie să finalizeze până la 31 august 2026 toate reformele și investițiile asumate prin planul finanțat de Uniunea Europeană.
Guvernul consideră că fără o monitorizare mai strictă a activității personalului există riscul întârzierii unor proiecte și chiar al pierderii fondurilor europene. „Având în vedere ritmul accelerat de implementare a proiectelor PNRR și necesitatea atingerii jaloanelor critice pentru evitarea dezangajării fondurilor, este imperativă implementarea unui sistem de stimulare bazat strict pe performanță”, se arată în document.
Autorii notei de fundamentare avertizează că lipsa unui control eficient asupra activității personalului poate conduce la utilizarea ineficientă a resurselor bugetare și la aplicarea unor corecții financiare din partea Comisiei Europene.
Cine poate beneficia de majorare
Noile reguli se aplică personalului din structurile de specialitate ale coordonatorilor de reforme și investiții implicați în implementarea PNRR.
Este vorba despre funcționarii și specialiștii care monitorizează, gestionează și raportează stadiul investițiilor și reformelor asumate de România în cadrul mecanismului european de redresare și reziliență.
Prin această modificare, Guvernul încearcă să accelereze implementarea proiectelor europene în ultima etapă a PNRR, menținând în același timp unul dintre cele mai importante beneficii salariale acordate funcționarilor implicați în gestionarea fondurilor europene.
