Bătălia pentru influența în PNL București nu pare să se apropie de final. Deși, la sfârșitul anului 2025, Ilie Bolojan a decis îndepărtarea lui Hubert Thuma de la conducerea politică a organizației din Capitală și i-a încredințat coordonarea lui Ciprian Ciucu, procesul de restructurare internă a filialelor de sector este încă în desfășurare.
Surse din interiorul partidului susțin că liderul liberal rămâne nemulțumit de performanța organizațiilor bucureștene, pe care le consideră sub nivelul electoral pe care PNL l-ar putea atinge în Capitală. În evaluările conducerii, o parte importantă a electoratului urban de centru-dreapta continuă să migreze către USR sau să rămână în categoria alegătorilor indeciși.
În acest context, în decembrie 2025, Ciprian Ciucu a primit mandatul de a analiza activitatea filialelor din sectoarele 2, 3, 4 și 5 și de a propune soluții pentru reorganizarea acestora. Decizia, promovată de Ilie Bolojan, a reprezentat una dintre cele mai importante schimbări de putere din interiorul PNL după scrutinul local parțial desfășurat în București.
Bucureștiul, considerat cheia unor procente suplimentare la nivel național
Potrivit unor lideri liberali, Ilie Bolojan este convins că rezultatele partidului în Capitală sunt mult sub potențialul real al formațiunii. În discuțiile din partid s-ar fi argumentat că slaba mobilizare a organizațiilor bucureștene costă PNL între două și trei procente la nivel național.
Raționamentul conducerii este că Bucureștiul reprezintă cea mai mare concentrare de alegători urbani și principalul bazin electoral de centru-dreapta din țară. În opinia echipei lui Bolojan, partidul nu reușește să valorifice acest avantaj, iar o parte dintre votanții care ar putea opta pentru PNL aleg în prezent USR sau nu se regăsesc în nicio opțiune politică.
„În evaluările interne se consideră că scorul partidului ar putea fi cu cel puțin două-trei procente mai mare dacă organizațiile din Capitală ar fi mai active și mai eficiente”, a declarat pentru Aktual24.ro un liberal implicat în discuțiile privind reorganizarea.
Ținta: 35% din voturile bucureștenilor
În cercurile de conducere ale partidului există convingerea că PNL poate ajunge la aproximativ 35% în București, dacă structurile locale sunt mai bine coordonate și dacă formațiunea reușește să recupereze o parte din electoratul urban pierdut în ultimii ani.
Argumentul principal invocat de susținătorii acestei strategii îl reprezintă rezultatul obținut de Ciprian Ciucu la alegerile pentru Primăria Capitalei din 7 decembrie 2025. Candidatul liberal a câștigat scrutinul cu 211.562 de voturi, echivalentul a 36,16% din sufragii.
Pe următoarele poziții s-au clasat Anca Alexandrescu, susținută de AUR, cu 128.405 voturi (21,94%), Daniel Băluță (PSD), cu 120.001 voturi (20,51%), și Cătălin Drulă (USR), care a obținut 81.310 voturi (13,90%). Participarea la vot a fost de aproximativ 32,7%.
Rezultatul este cu atât mai relevant pentru actuala conducere a partidului cu cât, la alegerile pentru Consiliul General al Municipiului București din iunie 2024, PNL obținuse un scor de sub 13%.
Rețeaua construită de Hubert Thuma, încă influentă
Conform informațiilor din partid, Ilie Bolojan și Ciprian Ciucu consideră că reforma organizației din Capitală nu poate fi considerată încheiată câtă vreme persoane asociate fostei conduceri continuă să aibă o influență importantă în deciziile filialelor de sector.
De altfel, încă de la preluarea coordonării PNL București, Ciucu a primit sarcina de a evalua structurile din sectoarele 2, 3, 4 și 5 și de a propune o nouă formulă de conducere acolo unde este necesar.
Potrivit surselor consultate, în ultimele săptămâni au fost reluate negocierile privind schimbarea unor lideri locali și promovarea unor persoane considerate mai apropiate de actuala echipă de la vârful partidului.
Hubert Thuma, Ciprian Ciucu și Ilie Bolojan nu au oferit un punct de vedere la solicitările privind eventualele modificări pregătite în organizațiile de sector.
Numele vehiculate pentru reorganizarea filialelor
Informațiile obținute din interiorul PNL indică faptul că mai multe variante sunt analizate pentru conducerea organizațiilor din Capitală.
La Sectorul 2 este luat în calcul numele lui Alexandru Nazare, fost ministru al Finanțelor și unul dintre liberalii considerați apropiați de actuala conducere națională.
Pentru Sectorul 3 sunt discutate două opțiuni: Antonel Tănase și Cătălin Moldoveanu, ambii având experiență atât în administrația publică, cât și în structurile partidului.
În Sectorul 4 este vehiculat numele lui Cătălin Renghea, implicat în ultimii ani în activitatea organizației locale.
În ceea ce privește Sectorul 5, discuțiile nu au ajuns încă la o concluzie, iar conducerea partidului continuă analiza variantelor pentru viitoarea structură de conducere.
