Tensiunile din sistemul judiciar, generate de noul proiect al legii salarizării, riscă să se transforme într-un conflict deschis între o parte a magistraților și Consiliul Superior al Magistraturii.
Mai mulți judecători, inclusiv reprezentanți ai Asociației Forumul Judecătorilor, acuză CSM că a folosit adunările generale convocate pentru discutarea problemelor salariale pentru a obține susținere în favoarea unor poziții cu puternică încărcătură politică.
Judecătorii au fost adunați să discute despre salarii
Potrivit unui articol publicat de News.ro, mai multe adunări generale organizate în instanțe din țară au avut, pe 9 iunie, pe ordinea de zi oficială un singur subiect: observațiile formulate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la noua lege a salarizării.
În practică însă, susțin mai mulți magistrați, în cadrul ședințelor au fost introduse și alte teme care nu apăreau în convocatoare.
Cea mai controversată situație a fost semnalată la Tribunalul București, unde cei 176 de judecători prezenți au fost convocați pentru a discuta proiectul legii salarizării.
Dar magistrații au fost puși să voteze liste de susținere a CSM și ICCJ
Potrivit News.ro, după o prezentare a problemelor pe care sistemul judiciar le identifică în proiectul aflat la Guvernul României, președintele delegat al Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu, a supus la vot patru articole.
Primele două aveau o evidentă componentă instituțională și politică. Unul dintre ele „denunța degradarea constantă a statului de drept în România prin încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”, iar celălalt solicita CSM să facă demersuri interne și internaționale pentru apărarea independenței justiției.
Mai mulți judecători prezenți la ședință au declarat pentru News.ro că aceste puncte nu figurau în convocatorul transmis anterior și că nu a existat o dezbatere reală înainte de vot.
„În convocator era scrisă doar problema salarizării”, a declarat unul dintre magistrații prezenți. Un alt judecător a susținut că participanții nu au avut posibilitatea să își exprime poziția asupra tuturor punctelor și că unii dintre cei prezenți au ridicat mâna crezând că votează exclusiv aspecte legate de salarizare.
Al treilea punct se referea la respingerea proiectului legii salarizării, iar al patrulea propunea amânarea unei decizii privind eventuala încetare a activității instanțelor ca formă de protest.
Votul a însemnat prezența la ședință
Mai grav, susțin contestatarii, voturile nu ar fi fost numărate efectiv, iar rezultatele comunicate ulterior de CSM nu ar reflecta cu exactitate poziția celor prezenți în sală.
Situații similare au fost semnalate și în alte instanțe. La Judecătoria Ploiești, convocatorul consultat de News.ro prevedea de asemenea discutarea exclusivă a observațiilor formulate de CSM și Înalta Curte asupra legii salarizării.
În acest context, judecătoarea Maria Rădulescu a ținut să precizeze public că în cadrul adunării generale la care a participat nu au fost discutate persoane, jurnaliști, organizații neguvernamentale sau alte entități din afara sistemului judiciar.
„Nu au fost discutate liste de nume. Nu au fost analizate publicații. Nu au fost supuse votului documente care să inventarieze sau să evalueze persoane și organizații din afara sistemului judiciar”, a scris magistratul pe Facebook.
În apărarea sistemului Liei Savonea
Controversa apare la doar o zi după ce Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat public asupra efectelor pe care noua lege a salarizării le-ar putea avea asupra independenței justiției și după ce în sistem au început să fie discutate inclusiv forme radicale de protest, precum suspendarea activității instanțelor.
Comunicatul adoptat însă de CSM afirmă oficial că există „un atac fără precedent în istoria post-revoluționară a României” împotriva puterii judecătorești. Mai mult, CSM susține că 3.580 de judecători reuniți în adunările generale au denunțat „încercarea susținută de subordonare a puterii judecătorești de către puterea politică”.
În postarea sa, judecătorul Alin Ene detaliază și mai clar această concluzie. El afirmă că hotărârea descrie un „scenariu al operațiunii de subordonare a Justiției” și identifică persoane politice, ONG-uri și instituții media care ar fi participat la campania de decredibilizare a judecătorilor. Printre acestea sunt menționați lideri politici, reprezentanți ai USR, fostul ministru Ana Birchall, organizațiile Declic, Funky Citizens și Corupția Ucide, precum și publicația Recorder.
Practic, ceea ce în trecut era prezentat de Lia Savonea drept o serie de presiuni sistematice asupra magistraturii este acum preluat și asumat oficial de Consiliul Superior al Magistraturii.
