Amenda record de aproape 700 de milioane de euro aplicată de Consiliul Concurenței unui grup de 10 bănci (OTP a fost cumpărată de Banca Transilvania) pentru modul în care au fost stabilite cotațiile ROBOR nu a fost o surpriză pentru sistemul bancar, în ciuda reacțiilor publice violente ale instituțiilor bancare.
Băncile au știut că vor fi amendate de la începutul lunii mai, când au primit rapoartele în care urmau să-și treacă punctele de vedere. Au sperat că influența lui Mugur Isărescu le va aduce sancțiuni minime de 0,5% din veniturile globale din anul precedent. Ba chiar, reprezentanții unor bănci sperau ca guvernatorul BNR să lase băncile fără niciun fel de sancțiune.
Reamintim că NewsCenter.ro a anunțat încă de la finalul lunii mai că băncile vor fi amendate, însă am ales că mergem pe estimările băncilor care considerau că vor primi amenzi minime, decât de informațiile dinspre Consiliului Concurenței pentru care nu aveam confirmări oficiale. NewsCenter.ro le-a cerut punct de vedere, inclusiv asociațiilor de profil, încă din luna mai. Nici până acum nu am primit vreo reacție. Cert este că Banca Transilvania și BCR au anunțat că vor contesta decizia în instanță.
După ce NewsCenter.ro a prezentat ieri raportul de ancheta al Consiliului Concurenței și motivele pentru care inspectorii au considerat că băncile trebuie amendate cu 700 de milioane de euro, acum publicația vă prezintă și câteva din amănuntele mai puțin știute ale unei anchete de proporții cum este cea a sistemului bancar.
Fapte pentru care băncile au fost amendate: înțelegere între băncile participante la formarea ROBOR
Dincolo de concluziile oficiale ale raportului, ancheta scoate la iveală și câteva aspecte mai puțin cunoscute despre relația dintre bănci, Banca Națională a României și Consiliul Concurenței.
În primul rând, fapta pentru care cele 11 bănci au fost sancționate este de „înțelegere intre băncile participante la formarea ROBOR”. Acesta informație a fost obținută de NewsCenter.ro de la mijlocul lunii mai. Până la finalul lunii trecute, reprezentanții a două bănci ne-au conformat informația.
- Seria NewsCenter.ro despre amenzile primite de bănci de la Consiliul Concurenței
Băncile știau încă din luna mai că urmează amenzile
Din informațiile obținute de NewsCenter.ro în ultimele săptămâni, instituțiile de credit știau încă din luna mai că se îndreaptă spre sancțiuni importante, chiar dacă au sperat până în ultimul moment că investigația se va încheia fără amenzi sau cu sancțiuni simbolice.
Primul secret al investigației este că băncile nu au aflat despre sancțiuni în ziua anunțului oficial. Potrivit informațiilor obținute de NewsCenter.ro, instituțiile financiare primiseră încă de la începutul lunii mai concluziile preliminare ale Consiliului Concurenței și solicitările de completare a dosarului cu puncte de vedere și explicații suplimentare.
La mijlocul lunii mai, NewsCenter.ro a aflat din surse bancare că scenariul unor amenzi era deja luat în calcul de conducerea mai multor instituții de credit. Ulterior, informația a fost confirmată parțial și de reprezentanți ai Consiliului Concurenței, care au explicat că procedura presupune comunicarea concluziilor preliminare înainte de luarea unei decizii finale.
Practic, cu câteva săptămâni înainte de ședința în care s-a decis sancționarea băncilor, sistemul bancar știa deja că investigația nu merge într-o direcție favorabilă.
Băncile au mizat pe intervenția BNR
Al treilea aspect important privește rolul Băncii Naționale a României (BNR).
Potrivit informațiilor NewsCenter.ro, în ultima lună înaintea deciziei finale, conducerea BNR a încercat să convingă Consiliul Concurenței că piața ROBOR este deja reglementată și supravegheată de banca centrală și că mecanismele de stabilire a indicelui nu permit o fixare concertată a cotațiilor.
„BNR a transmis observații și documente referitoare la investigație, în perioada desfășurării anchetei Consiliului Concurenței referitoare la sectorul bancar și, de asemenea, a făcut recomandări instituției”, sunt informațiile primite de la banca centrală la întrebările NewsCenter.ro despre acest subiect.
Surse apropiate discuțiilor susțin că reprezentanții sistemului bancar au primit semnale că argumentele lor vor fi analizate atent și că punctele de vedere transmise de BNR vor fi luate în considerare.
Strategia principală a băncii centrale a fost să explice că ROBOR reprezintă un indice calculat în baza unor reguli stabilite și monitorizate de BNR și că piața interbancară funcționează într-un cadru reglementat.
NewsCenter.ro a întrebat oficial BNR dacă guvernatorul Mugur Isărescu s-a întâlnit personal cu conducerea Consiliului Concurenței în perioada premergătoare deciziei. Instituția nu a răspuns la această întrebare, limitându-se să confirme că a transmis puncte de vedere în cadrul investigației.
Strategia comună: nimeni nu recunoaște nimic
Un al patrulea element interesant îl reprezintă strategia de apărare adoptată de bănci.
Potrivit informațiilor NewsCenter.ro, instituțiile de credit au ajuns, independent unele de altele, la aceeași concluzie: nicio bancă nu trebuia să admită existența unei coordonări privind cotațiile ROBOR.
Motivul era simplu. Dacă una dintre instituții ar fi recunoscut existența unei practici anticoncurențiale și ar fi furnizat probe suplimentare, restul participanților riscau sancțiuni semnificativ mai mari.
În schimb, majoritatea băncilor au mers pe ideea respingerii integrale a acuzațiilor formulate de Consiliul Concurenței.
Mai mulți reprezentanți ai sistemului financiar au estimat că, în cel mai rău scenariu, o astfel de strategie ar fi putut conduce la amenzi minime, apropiate de nivelul de 0,5% din cifra de afaceri.
Calculul s-a dovedit greșit. Consiliul Concurenței a apreciat că probele strânse în timpul investigației sunt suficiente pentru a demonstra existența unei coordonări între participanți, iar sancțiunile finale au fost de câteva ori mai mari decât nivelul anticipat de multe dintre instituțiile vizate.
Ultima mare anchetă a lui Bogdan Chirițoiu, din acest mandat
Investigația ROBOR are și o importantă componentă instituțională.
Dosarul reprezintă, cel mai probabil, ultima mare anchetă finalizată în mandatul actualului președinte al Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu.
Mandatul acestuia expiră până la sfârșitul lunii iulie. Într-un interviu acordat NewsCenter.ro, Chirițoiu a declarat că este interesat de un nou mandat, însă procedura de numire poate fi urmată de o perioadă de interimat care, în anumite condiții, ar putea dura chiar și un an.
Indiferent de opiniile pro sau contra privind activitatea sa, în ultimii ani Consiliul Concurenței a devenit una dintre cele mai respectate instituții de control economic din România. Numeroase companii și-au modificat procedurile interne, politicile comerciale și regulile de conformare tocmai pentru a evita sancțiunile autorității de concurență.
De altfel, atât în dosarul ROBOR, cât și în alte investigații recente, precum cea privind piața semințelor agricole, autoritatea a analizat practici care datează de mai mulți ani. În cazul băncilor, comportamentele sancționate au început încă din 2019, iar în sectorul semințelor unele dintre neregulile investigate provin din perioada 2018.
Amenzi record pentru sistemul bancar
La finalul investigației, Consiliul Concurenței a aplicat amenzi totale de aproximativ 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproape 700 de milioane de euro.
Printre cele mai mari sancțiuni se numără cele aplicate Băncii Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit, BRD, ING, CEC Bank și Exim Banca Românească.
Autoritatea susține că băncile și-au coordonat comportamentul privind cotațiile utilizate la calculul ROBOR și ROBID, influențând funcționarea normală a pieței interbancare. Instituțiile sancționate contestă însă concluziile și urmează să atace decizia în instanță.
Autoritatea de concurență a sancționat:
- Banca Transilvania – 875,74 milioane lei; aproximativ 9,2% din veniturile operaționale din 2025;
- Banca Transilvania (pentru faptele OTP Bank România) – 85,03 milioane lei;
- BCR – 577,36 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale din 2025.
- Raiffeisen Bank – 442,49 milioane lei; aproximativ 12,6% din veniturile operaționale.;
- UniCredit Bank – 431,03 milioane lei; aproximativ 8,8% din veniturile operaționale.;
- BRD Groupe Société Générale – 412,47 milioane lei; aproximativ 9,6% din veniturile operaționale;
- ING Bank – 405,91 milioane lei; aproximativ 10% din veniturile operaționale;
- CEC Bank – 332,98 milioane lei; aproximativ 9,8% din veniturile operaționale din 2025
- Exim Banca Românească – 96,49 milioane lei: 11,65 din veniturile operaționale din 2025;
- Libra Internet Bank – 45,86 milioane lei; 6,88% din veniturile operaționale din 2025.
- Intesa Sanpaolo România – 28,1 milioane lei; aproximativ 3,5%-4,3% din veniturile operaționale.
