Președintele USR și primarul municipiului Timișoara, Dominic Fritz, a pierdut definitiv procesul prin care a încercat să anuleze raportul Agenției Naționale de Integritate care îl acuza de conflict de interese administrativ. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Fritz și a menținut decizia Curții de Apel Timișoara. În aceeași zi însă, judecătorii instanței supreme i-au oferit și o posibilă cale de salvare, admițând sesizarea Curții Constituționale privind o problemă de constituționalitate legată de efectele sancțiunilor ANI. Miza este uriașă: în funcție de motivarea completă a deciziei Înaltei Curți și de eventualul răspuns al CCR, Dominic Fritz ar putea să își păstreze mandatul de primar al Timișoarei sau, dimpotrivă, să îl piardă înainte de termen.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins joi, 18 iunie 2026, recursul formulat de Dominic Fritz împotriva Sentinței civile nr. 63 din 10 februarie 2026 a Curții de Apel Timișoara, menținând astfel raportul Agenției Naționale de Integritate.
Dușmanul justiției conduse de Lia Savonea, condamnat și de Curtea Supremă condusă de aceeași Lia Savonea
„Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant Fritz Dominic Samuel împotriva Încheierii din 26 ianuarie 2026 și a Sentinței civile nr. 63 din 10 februarie 2026 pronunțate de Curtea de Apel Timișoara – Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, ca nefondat. Definitivă”, se arată în soluția pronunțată de instanța supremă în dosarul 699/1/2026. Practic, Înalta Curte a menținut decizia Curții de Apel care la rândul său a confirmat decizia Tribunalului Timișoara.
Mai trebuie precizat că ICCJ este condusă de judecătoarea Lia Savonea, cea critică destul de des de membrii USR. De altfel, Dominic Fritz a apărut și pe lista magistratului Alin Ene, de la Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) privind dușmanii actualilor lideri din justiție.
Pe listă figurau politicieni, jurnaliști, ONG-uri și reprezentanți ai societății civile, printre care și liderul USR, Dominic Fritz. Potrivit criticilor demersului, lista a fost percepută ca o formă de intimidare a celor care au contestat activitatea Liei Savonea și a conducerii sistemului judiciar.
Alin Ene a fost unul dintre cei mai vocali apărători ai Liei Savonea în spațiul public. În noiembrie 2025, acesta susținea că organizatorii unui protest împotriva șefei Înaltei Curți folosesc metode inspirate din regimuri autoritare și a criticat dur campaniile publice îndreptate împotriva acesteia.
Conflictul de interese reținut de ANI
Dosarul are la bază un raport al Agenției Naționale de Integritate care a constatat existența unui conflict de interese administrativ în cazul lui Dominic Fritz.
Potrivit ANI, în noiembrie 2020, la scurt timp după preluarea mandatului de primar al municipiului Timișoara, acesta a semnat documente administrative privind continuarea procedurilor de urbanism pentru un proiect în care era implicată firma arhitectului Răzvan Negrișanu, consilier local USR.
Înaintea alegerilor locale, Negrișanu îi acordase lui Fritz un împrumut de aproximativ 25.000 de lei pentru campania electorală.
Inspectorii de integritate au apreciat că existența unei relații financiare între cei doi și participarea primarului la emiterea actului administrativ au creat un beneficiu pentru creditorul său și, implicit, o situație de conflict de interese.
Dominic Fritz a susținut pe tot parcursul procesului că documentația urbanistică fusese inițiată înainte de preluarea mandatului său, că a acționat în baza avizelor tehnice ale funcționarilor din primărie și că nu a urmărit să favorizeze pe nimeni.
Atât Curtea de Apel Timișoara, cât și Înalta Curte au respins însă aceste argumente și au menținut concluziile Agenției Naționale de Integritate.
Fereastra oferită de judecătorii Curții Supreme
În paralel însă, aceeași instanță a admis cererea formulată de Dominic Fritz privind sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate în același dosar, dar cu o altă cerere, este vorba de 699/1/2026/a1.
Excepția de neconstituționalitate face referire la modul în care sunt interpretate dispozițiile art. 25 alin. (5) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, coroborate cu prevederile Codului Civil privind întreruperea termenelor de prescripție.
„Admite cererea formulată de recurentul-reclamant Fritz Dominic Samuel privind sesizarea Curţii Constituţionale cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (5) din Legea nr. 176/2010 coroborate cu prevederile art. 2537 pct. 2 Cod civil. Sesizează Curtea Constituţională cu soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate (…)”, se arată în soluția pronunțată tot joi de Înalta Curte.
Astfel, deși a pierdut definitiv procesul privind raportul ANI, liderul USR a obținut trimiterea către CCR a unei chestiuni de principiu care ar putea avea efecte și asupra altor dosare similare.
Ce înseamnă mica victorie a liderului USR
Articolul 25 alin. (5) din Legea nr. 176/2010 prevede că răspunderea civilă, administrativă sau disciplinară pentru faptele care generează o stare de incompatibilitate sau conflict de interese nu mai poate fi angajată după expirarea termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii faptei.
Problema ridicată de Fritz este legată de faptul că, prin interpretarea dată de Înalta Curte în 2020, termenul de prescripție poate fi întrerupt și reluat prin anumite acte procedurale, folosindu-se regulile din Codul civil privind întreruperea prescripției.
Argumentul lui Dominic Fritz este unul constituțional și destul de tehnic privind prescripția.
Parlamentul a stabilit prin Legea ANI un anumit regim al sancțiunilor care se prescriu în 3 ani de la săvârșirea faptelor.
Înalta Curte, prin interpretarea din Decizia nr. 74/2020, ar fi extins practic efectele legii și ar fi creat o regulă nouă privind întreruperea termenului de prescripție.
Prin Decizia nr. 74/2020, Înalta Curte a interpretat că, deoarece este vorba de o materie administrativ-civilă, se aplică și regulile generale din Codul civil privind prescripția. Astfel, termenul nu curge continuu până la expirare, ci poate fi întrerupt prin acte procedurale, cum ar fi introducerea unei acțiuni în instanță. După întrerupere începe să curgă un nou termen de prescripție. Cu interpretarea ÎCCJ: dacă între timp apare un act care întrerupe prescripția, termenul se șterge și începe să curgă din nou de la zero.
Liderul USR crede că ICCJ a legiferat în locul Parlamentului
Prin aceasta „s-ar fi depășit rolul constituțional al instanțelor și s-ar fi intrat în atribuțiile Parlamentului”, atrage atenție Dominic Fritz în sesizările trimise la ÎCCJ..
Din acest motiv sunt invocate:
- art. 1 alin. (4) din Constituție – principiul separației puterilor în stat;
- art. 126 alin. (3) – rolul Înaltei Curți de a asigura interpretarea unitară a legii, nu de a crea norme juridice noi.
Dacă CCR îi va da dreptate lui Fritz, ar putea fi afectate nu doar dosarul său, ci și alte cauze ANI în care s-a aplicat aceeași interpretare privind întreruperea termenului de prescripție.
Dacă CCR respinge excepția, raportul ANI și sancțiunile aferente rămân fundamentate pe interpretarea actuală a legii.
Prin urmare, decizia de astăzi a Înaltei Curți nu stabilește că Fritz a avut sau nu conflict de interese, ci deschide o nouă etapă a litigiului: CCR va trebui să decidă dacă interpretarea folosită în dosarele ANI respectă sau nu Constituția României.
Horia Georgescu: „Există două interpretări privind mandatul lui Fritz”
Fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, consideră că decizia definitivă a Înaltei Curți produce fără dubiu efectele prevăzute de Legea ANI, însă există încă discuții juridice privind soarta mandatului actual al lui Dominic Fritz.
„Există două interpretări juridice care trebuie analizate separat. Prima este cea care rezultă din Codul administrativ. Articolul 160 alin. (1) lit. b) vorbește expres despre încetarea mandatului în cazul incompatibilităților, fără să menționeze conflictul de interese. În schimb, pentru conflictul de interese administrativ, articolul 228 alin. (5) stabilește o sancțiune distinctă, respectiv diminuarea indemnizației cu 10%. Pe această interpretare, confirmarea definitivă a raportului ANI nu ar conduce automat la pierderea mandatului de primar, ci la aplicarea sancțiunii financiare și la interdicția de a mai ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani după încetarea mandatului actual”, a explicat Horia Georgescu.
Fostul șef al ANI arată că această interpretare nu este una teoretică, ci a fost aplicată recent și de autorități.
„Avem deja exemple administrative concrete. În decembrie 2025, Prefectura Caraș-Severin a pus în aplicare o decizie definitivă privind un conflict de interese administrativ și a dispus diminuarea indemnizației primarului vizat, fără să emită ordin de încetare a mandatului. Din acest punct de vedere există argumente solide că legiuitorul a vrut să trateze diferit incompatibilitatea și conflictul de interese. Dacă aceasta va fi interpretarea care se va impune, Dominic Fritz își poate continua mandatul, însă va rămâne sub incidența interdicției electorale prevăzute de Legea nr. 176/2010”, spune Georgescu.
A doua variantă
Totuși, fostul președinte al ANI avertizează că situația juridică a primarului Timișoarei este complicată de modul în care instanțele au interpretat legea în ultimii ani.
„Există însă și a doua interpretare, cea care apare în jurisprudența instanțelor și care a fost preluată inclusiv de Curtea de Apel Timișoara în dosarul lui Dominic Fritz. În considerentele Deciziei nr. 74/2020 a Înaltei Curți se arată că, în cazul aleșilor locali pentru care există un raport ANI definitiv privind incompatibilitatea sau conflictul de interese, mandatul încetează de drept, situația urmând să fie constatată prin ordin al prefectului. Curtea de Apel Timișoara a mers exact pe această logică și a indicat expres drept consecințe încetarea mandatului și interdicția de trei ani. Din acest motiv, riscul ca Dominic Fritz să își piardă mandatul este unul ridicat, mai ales dacă motivarea Înaltei Curți va confirma explicit această interpretare.”
Potrivit acestuia, chiar și în situația emiterii unui ordin de încetare a mandatului, litigiul nu s-ar încheia imediat.
„Dacă prefectul va emite ordinul de constatare a încetării mandatului, acesta poate fi contestat în instanță în termen de zece zile de la comunicare. Legea obligă instanța să soluționeze cauza rapid, într-un termen de 30 de zile, iar hotărârea este definitivă. Mai există și efecte administrative suplimentare. Actul aflat la baza conflictului de interese poate fi atacat și declarat nul, însă acest lucru nu se produce automat prin simpla decizie a Înaltei Curți. Este necesară o procedură separată, iar instanța va analiza dacă sunt îndeplinite condițiile pentru anularea actului și pentru revenirea la situația anterioară. În schimb, decizia ANI nu produce automat efecte penale și nu echivalează cu o condamnare penală. Dacă raportul rămâne definitiv, interdicția electorală de trei ani este însă certă și nu mai poate fi pusă sub semnul întrebării”, a concluzionat fostul președinte al ANI.
