Combinatul siderurgic Liberty Galați, cel mai important producător de oțel din țară, se află într-un moment decisiv. După două licitații eșuate pentru vânzarea activelor și luni întregi în care producția primară a fost oprită, autoritățile încearcă să mențină în viață compania prin închirierea unor capacități de producție și prin identificarea unui investitor strategic prin negociere directă.
Eșecul licitațiilor este explicat și prin prețurile cerute de comitetul interministerial condus inițial de Marian Neacșu.
Prețul de pornire de peste 700 de milioane de euro a fost stabilit și pentru a permite recuperarea creanțelor statului, inclusiv a creditelor acordate de Exim Banca Românească. Miza este amplificată de faptul că modul în care Liberty Galați a beneficiat de credite preferențiale și ajutoare de stat în perioada Guvernului Marcel Ciolacu este investigat de DIICOT.
Timp de aproape un an, statul român a încercat să găsească un investitor dispus să plătească peste 700 de milioane de euro pentru Liberty Galați, mizând pe două licitații coordonate sub supravegherea Comitetului interministerial condus de Marian Neacșu. Ambele proceduri au eșuat, iar între timp valoarea de piață estimată de investitorii interesați a coborât spre 50 de milioane de euro. Acum, guvernul și administratorii concordatari ai combinatului – EuroInsol și Casa de Insolvență Transilvania – au abandonat licitațiile și încearcă salvarea combinatului prin negocieri directe.
În spatele acestei situații se află o succesiune de decizii administrative și politice luate în ultimul an. De la Guvernul condus de Marcel Ciolacu și vicepremierul Marian Neacșu, care coordona comitetul interministerial pentru Liberty, până la actualul Executiv condus de Ilie Bolojan, fiecare etapă ridică întrebări privind eficiența măsurilor adoptate și viteza cu care statul a reacționat într-un dosar considerat strategic.
Marian Neacșu a coordonat primul comitet interministerial
În 2025, Guvernul a constituit un Comitet interministerial pentru protejarea intereselor statului la Liberty Galați, organism care avea rolul de a coordona instituțiile publice implicate și de a identifica soluții pentru salvarea combinatului.
Comitetul era condus de Marian Neacșu, în calitate de viceprim-ministru, și îi reunea pe miniștrii cu atribuții în economie, finanțe, energie și muncă, alături de reprezentanți ai Secretariatului General al Guvernului și ai Autorității pentru Administrarea Activelor Statului.
În această perioadă au fost analizate variante privind restructurarea activității, protejarea creanțelor statului și găsirea unui investitor.
Totuși, în lunile următoare situația financiară a Liberty Galați a continuat să se deterioreze, iar combinatul nu a reușit să reia producția integrală.
După schimbările produse la nivel guvernamental la mijlocul anului 2026, Marian Neacșu a fost înlocuit din funcția de viceprim-ministru interimar, iar conducerea Comitetului interministerial a fost preluată de Oana Gheorghiu.
Noua structură a continuat să coordoneze instituțiile statului implicate în procedura de concordat preventiv și în procesul de căutare a unui investitor. Schimbarea conducerii nu a modificat însă problema principală: lipsa unui cumpărător dispus să preia combinatul în condițiile propuse de administratori.
Două licitații fără rezultat
Administratorii concordatari au organizat două proceduri de valorificare a activelor. Prima licitație, desfășurată în primăvara acestui an, nu a atras nicio ofertă. Ulterior, prețul de pornire a fost redus semnificativ, însă și a doua procedură s-a încheiat fără ofertanți.
Prin evaluarea de peste 700 de milioane de euro, Comitetul interministerial a urmărit recuperarea creanțelor statului asupra Liberty Galați, inclusiv a creditelor acordate de Exim Banca Românească și a altor obligații către ANAF și instituțiile publice. Miza era cu atât mai mare cu cât modul în care compania a beneficiat de credite garantate și alte forme de sprijin financiar din perioada Guvernului Marcel Ciolacu face obiectul unui dosar penal instrumentat de DIICOT.
După eșecul celor două licitații, administratorii concordatari și actualul Guvern au renunțat la această strategie și încearcă atragerea unui investitor prin negociere directă, în condițiile în care surse apropiate procesului susțin că ofertele analizate sunt de aproximativ 50 de milioane de euro, de peste zece ori sub prețul de pornire stabilit inițial.
Ofertele in negocierile directe vor fi în jurul a 50 de milioane de euro
Eșecul licitațiilor a determinat schimbarea strategiei. În locul unei noi proceduri publice, administratorii concordatari au început pregătirea unor negocieri directe cu investitori strategici care și-au exprimat deja interesul și au analizat documentația tehnică și financiară.
Estimările companiilor interesate sunt că „în acest moment, combinatul nu mai face mai mult de 50 de milioane de euro. Sunt și oferte cu zero lei, prin care investitorul își asumă să mențină activitatea trei ani și să livreze produse în special pentru piața internă. Aceasta este realitatea pieței. Sperăm să obținem mai mult, măcar 100 de milioane de euro, dar nu știu … Este necesară o sumă imensă doar pentru repornirea producției, trebuie cumpărate gaze, electricitate. O parte din forța de muncă a dispărut. Acum un an se putea salva mai mult, de la locuri de muncă la suma adusă la bugetul de stat. Acum totul e mai greu”, ne-a declarat o persoană implicată în aceste negocieri cu investitorii.
Marian Neacșu nu a răspuns la întrebările NewsCenter.ro despre situația de la Galați și despre motivele pentru care a ales să organizeze licitațiile de la un preț de plecare de 700 de milioane de euro.
În ultimii trei ani, mai multe tranzacții din siderurgia europeană au arătat că valoarea de piață a unor active industriale aflate în dificultate este mult sub evaluările contabile. Un exemplu este Huta Częstochowa din Polonia, o oțelărie cu o capacitate de aproximativ 700.000 de tone de oțel și 1,2 milioane de tone de tablă groasă pe an. Uzina a fost vândută pentru aproximativ 190 milioane zloți (circa 46 milioane euro) către Liberty Steel.
În 2024, Jindal Steel International a preluat producătorul ceh Vítkovice Steel, angajându-se ulterior la investiții de aproximativ 150 milioane de euro pentru modernizare, dar fără a investi în preluarea acțiunilor.
Administratorii concordatari schimbă strategia după două licitații ratate
În prezent, administratorii concordatari încearcă să mențină combinatul funcțional până la identificarea unui cumpărător.
În acest scop au fost semnate contracte de tip tolling, prin care companii internaționale folosesc capacitățile de producție ale Liberty pentru prelucrarea propriilor materii prime. Primele acorduri au fost încheiate cu Glencore, unul dintre cei mai mari traderi de materii prime din lume, și cu compania turcă Kaiseri Metal Center (KMC).
Aceste contracte permit funcționarea unor linii de laminare și procesare, însă fluxul primar de producție rămâne oprit, ceea ce înseamnă că furnalul și oțelăria nu au fost repornite.
Din punct de vedere economic, această soluție oferă companiei lichidități și păstrează în funcțiune o parte dintre instalații, însă nu rezolvă problema fundamentală a combinatului.
Administratorii concordatari ai Liberty Galați S.A. și Liberty Tubular Products Galați S.A. sunt desemnați printr-un consorțiu format din două dintre cele mai mari firme de restructurare și insolvență din România: Euro Insol SPRL și CITR SPRL.
Fondator și coordonator al Euro Insol SPRL este Remus Borza. El unul dintre cei mai cunoscuți practicieni în insolvență din România. El a coordonat în trecut procedurile Hidroelectrica, RAAN, CET Govora și alte restructurări importante.
CITR SPRL face parte din grupul Impetum. Director general este Paul Dieter Cîrlănaru, care este și principalul reprezentant public al consorțiului în dosarul Liberty Galați. El a prezentat în repetate rânduri strategia de vânzare și negocierile cu investitorii.
Cine sunt investitorii interesați
În procedura de concordat preventiv, administratorii concordatari: supraveghează activitatea Liberty Galați; elaborează și modifică planul de restructurare; organizează licitațiile pentru vânzarea activelor; negociază cu investitorii interesați; discută cu creditorii și urmăresc implementarea planului de restructurare și reprezintă societatea în relația cu instanța și cu creditorii pe aspectele care țin de concordat.
Potrivit informațiilor prezentate de administratorii concordatari, mai multe grupuri siderurgice au analizat deja posibilitatea preluării combinatului.
Printre acestea se numără Metinvest, JSW Steel, Jindal Steel International, Sidenor Steel Industry și UMB Steel.
Unele dintre aceste companii au efectuat vizite la Galați și au parcurs etape de due diligence.
În prezent, autoritățile încearcă să transforme aceste discuții în negocieri directe.
Sindicatele nu mai cred în minuni
La aproape un an de la constituirea Comitetului interministerial pentru Liberty Galați, sindicatele și angajații combinatului spun că timpul pierdut a agravat criza, iar soluțiile au venit cu întârziere.
În primele luni ale anului, aproape 3.000 de siderurgiști au rămas fără salarii timp de mai multe luni și au protestat în repetate rânduri în fața Prefecturii Galați, cerând nu doar plata drepturilor restante, ci și repornirea producției, așa cum relata Monitorul de Galați. Abia după ce Guvernul a declarat Liberty operator economic de interes strategic, salariile restante au început să fie achitate din Fondul de Garantare a creanțelor salariale.
Chiar și după deblocarea plăților, liderii celor patru sindicate din combinat au avertizat că simpla reluare a activității prin contracte de tip tolling nu garantează salvarea Liberty. Într-un document transmis conducerii, sindicatele au arătat că susțin orice soluție care poate menține combinatul în funcțiune, dar au atras atenția că oamenii și-au pierdut încrederea în management din cauza restanțelor salariale și că există riscul ca angajații să refuze reluarea activității dacă nu există garanții privind plata salariilor și finanțarea lucrărilor de întreținere a instalațiilor.
În iulie, Sindicatul Reprezentativ Siderurgistul AMG Galați a transmis că există negocieri avansate cu un investitor, însă procesul este blocat din lipsa unor decizii rapide ale autorităților. Liderii sindicali au avertizat că fiecare lună de întârziere reduce șansele de salvare a combinatului și crește riscul pierderii locurilor de muncă, apreciind că starea de incertitudine nu mai poate continua la nesfârșit.
