Blocarea Brațului Bala ar putea menține în funcțiune Reactorul 2 de la Cernavodă până în intervalul 8-10 august. Prognojele Administrațiie Fliviale a Dunării de Jos (AFDJ) estimează că de vineri, Dunărea ar putea ajunge la minus 229 de centimetri, cota sub care Nuclearelectrica a anunțat că va decupla și Reactorul 2 de la centrala de Cernavodă.
Intervenția fără precedent începută de Armata Română și Administrația Națională „Apele Române” pentru limitarea debitului care se pierde pe Brațul Bala ar putea oferi câteva zile esențiale de funcționare pentru Centrala Nucleară de la Cernavodă.
Analiza datelor hidrologice publicate marți de Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ), coroborate cu pragurile tehnice comunicate de Nuclearelectrica și cu estimările oficialilor implicați în gestionarea situației, arată că intervalul critic pentru funcționarea Reactorului 2 se situează în jurul perioadei 8–10 august, în funcție de eficiența lucrărilor și de evoluția debitului Dunării.
Pragul critic de minus 229 de centimetri
Prognoza hidrologică publicată de AFDJ indică o continuare a scăderii nivelului Dunării la Cernavodă. Dacă marți, 4 august, cota era de –214 centimetri, pentru următoarele cinci zile sunt estimate valori de -216 cm, -219 cm, -222 cm, -225 cm și -228 cm. Ritmul de scădere este astfel de aproximativ 2-3 centimetri pe zi, ceea ce confirmă menținerea unui episod sever de secetă hidrologică pe sectorul inferior al Dunării.
Prognoza AFDJ mai indică o scădere a cotei Dunării la Cernavodă de la -214 cm la -228 cm în următoarele 120 de ore. Nivelul de -229 cm este considerat pragul critic, deoarece corespunde aproximativ cotei de 2,35 mdMB din bazinul de aspirație, nivel la care Nuclearelectrica prevede oprirea celei de-a doua unități, dacă această valoare este atinsă, așa cum reiese dintr-un comunicat al companiei de stat.
Aceste valori trebuie însă interpretate împreună cu pragurile tehnice utilizate de Nuclearelectrica. Compania a explicat încă din precedentele episoade de secetă că deciziile privind reducerea puterii sau oprirea reactoarelor nu sunt luate în funcție de cota citită pe mira hidrometrică, ci după nivelul apei din bazinul de aspirație al centralei. Conform procedurilor companiei, primul prag important este reprezentat de nivelul de 2,50 metri deasupra nivelului Mării Baltice (mdMB), iar cel de-al doilea de 2,35 mdMB, diferența dintre cele două fiind de numai 15 centimetri.
Deși Nuclearelectrica nu publică în timp real nivelul din bazinul de aspirație, evoluția cotelor Dunării reprezintă principalul indicator al apropierii de aceste praguri. Tocmai de aceea, fiecare centimetru câștigat prin limitarea pierderilor de apă pe Brațul Bala poate însemna ore sau chiar zile suplimentare de funcționare pentru centrala care produce aproximativ o cincime din energia electrică a României.
Prognoza AFDJ indică apropierea de intervalul critic
Datele publicate de Administrația Fluvială a Dunării de Jos arată că nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă într-un ritm constant. Dacă pe 4 august cota măsurată era de -214 centimetri, prognoza indică –216 cm pentru 5 august, –219 cm pentru 6 august, -222 cm pentru 7 august, -225 cm pentru 8 august și -228 cm pentru 9 august. Practic, fluviul pierde în medie între doi și trei centimetri pe zi, fără ca prognoza să indice o revenire semnificativă a debitelor în această perioadă.
Aceste valori nu reprezintă însă pragurile după care operează centrala nucleară. Nuclearelectrica a precizat că deciziile privind funcționarea reactoarelor sunt luate în funcție de nivelul apei din bazinul de aspirație, exprimat în metri deasupra nivelului Mării Baltice. Compania a explicat că primul prag operațional este de 2,50 mdMB, iar al doilea de 2,35 mdMB, diferența dintre acestea fiind de numai 15 centimetri. De aceea, chiar și variații aparent reduse ale nivelului Dunării pot avea un impact important asupra marjei de siguranță a centralei.
Pe baza ritmului actual de scădere, perioada cuprinsă între 8 și 10 august apare ca intervalul în care centrala s-ar putea apropia de pragurile tehnice, dacă tendința se menține și dacă nu intervin factori favorabili, precum precipitații consistente în bazinul superior al Dunării sau măsuri hidrotehnice eficiente.
Lucările de pe Brațul Bala au oferit încă 3 zile
Brațul Bala reprezintă o derivare naturală a Dunării care, în ultimii ani, s-a adâncit și s-a lărgit, ajungând să capteze un volum din ce în ce mai mare de apă din fluviu. În perioadele cu debite normale acest fenomen nu produce efecte majore, însă în timpul secetei fiecare metru cub de apă care intră pe Bala înseamnă un debit mai mic pe Dunărea Veche, cursul care alimentează zona Cernavodă.
Pentru a limita această pierdere, autoritățile au decis o intervenție de urgență. Planul a prevăzut detonarea controlată a stâncii Pârjoaia și scufundarea unor barje încărcate cu piatră în zona intrării pe Brațul Bala, astfel încât debitul care pătrunde pe această ramificație să fie redus, iar o cantitate mai mare de apă să rămână pe cursul principal al Dunării.
Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a avertizat că intervenția de urgență nu trebuie prezentată ca o rezolvare definitivă. Potrivit acestuia, brațul Bala nu poate fi blocat complet, iar autoritățile pot doar să dirijeze o parte a debitului către Dunărea Veche.
„Dacă se vor lua măsuri, se vor câștiga 3–5 zile, cu realizarea acestui epiu”, a declarat Sorin Rîndașu, explicând că intervalul ar putea permite depășirea perioadei în care nivelul Dunării continuă să scadă.
Ce se mai poate face
Din declarațiile oficiale făcute până acum de reprezentanții guvernui, Apelor Române, AFDJ și Forțele Navale rezultă că nu există foarte multe soluții rapide. Însă, în aceste zile se încearcă:
1. Reducerea și mai mult a debitului Dunării pe Brațul Bala (măsura aflată în derulare). Se încearcă dirijarea unei cantități mai mari de apă spre Cernavodă.
2. Dragarea Dunării Vechi și a zonei Bala – AFDJ continuă lucrările de dragaj pentru îndepărtarea sedimentelor care reduc secțiunea de curgere. Scopul este diminuarea pierderilor hidraulice și facilitarea transportului apei spre centrala nucleară.
3. Monitorizarea și recalibrarea permanentă a pragului submers – după amplasarea barjelor, Apele Române au anunțat că vor efectua măsurători batimetrice și hidrografice continue. Dacă efectul este mai mic decât cel estimat, configurația pragului poate fi modificată prin adăugarea de piatră sau repoziționarea unor elemente.
4. Lucrări permanente de restaurare a bifurcației Bala – premierul Ilie Bolojan a anunțat că a cerut reactivarea unui proiect mai vechi al Ministerului Transporturilor privind restaurarea și renaturarea zonei de bifurcație a Brațului Bala. Acesta nu este o soluție pentru criza actuală, ci una pe termen lung, considerată necesară mai ales în perspectiva construirii reactoarelor 3 și 4.
Dunărea continuă să scadă
În aval de Porțile de Fier, inclusiv la Calafat, Bechet, Giurgiu, Oltenița, Cernavodă și până în Delta Dunării, nivelurile continuă să scadă deoarece debitele care intră în România rămân reduse, iar lipsa precipitațiilor importante în bazinul Dunării nu permite refacerea rezervei de apă.
În schimb, la Orșova, variațiile de câțiva centimetri sunt influențate de modul în care este exploatat lacul de acumulare al hidrocentralei Porțile de Fier I. Operatorii pot regla temporar nivelul apei pentru optimizarea producției de energie, pentru navigație sau pentru exploatarea în siguranță a amenajării hidrotehnice.
Din acest motiv, o ușoară creștere la Orșova nu înseamnă că debitul Dunării s-a refăcut, ci reprezintă efectul reglajelor hidrotehnice din acumulare. În lipsa unor ploi consistente în întregul bazin hidrografic al Dunării, tendința generală rămâne de scădere a nivelurilor pe sectorul inferior al fluviului, inclusiv în zona Cernavodă, unde autoritățile încearcă să limiteze pierderile de apă prin lucrările de la Brațul Bala.
În prezent nu există semnale că Dunărea va începe să crească în următoarele 3-5 zile la Cernavodă. Există însă primele indicii de stabilizare în Slovacia și nordul Ungariei, care, dacă se consolidează prin noi precipitații, ar putea încetini ulterior scăderea nivelurilor în România. Deocamdată însă, datele de la sud de Budapesta și din Serbia arată că valul pozitiv nu a ajuns încă pe sectorul inferior al fluviului, ceea ce explică de ce prognoza AFDJ continuă să indice o scădere până la aproximativ -228 cm la Cernavodă.
Miza depășește producția de energie
Centrala Nucleară de la Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de energie electrică a României și reprezintă una dintre cele mai stabile surse de electricitate din sistemul energetic național. O reducere a puterii sau oprirea unei unități ar trebui compensată prin alte capacități de producție sau prin importuri, într-o perioadă în care întreaga regiune se confruntă cu efectele temperaturilor ridicate și ale secetei.
În acest context, lucrările de la Brațul Bala nu urmăresc doar protejarea unei infrastructuri strategice, ci și menținerea stabilității Sistemului Energetic Național într-o perioadă în care fiecare zi de funcționare a centralei poate conta. Dacă intervenția va produce efectul estimat de specialiști, România ar putea câștiga timp până la revenirea unor debite mai ridicate pe Dunăre. Dacă însă seceta se accentuează și scăderea nivelului continuă în ritmul actual, chiar și această măsură ar putea oferi doar o amânare limitată a momentului în care centrala va trebui să aplice procedurile tehnice prevăzute pentru niveluri foarte scăzute ale fluviului.
Astfel, următoarele zile vor fi decisive. Evoluția cotelor hidrometrice publicate zilnic de AFDJ, eficiența lucrărilor de la Brațul Bala și nivelul măsurat în bazinul de aspirație al centralei vor arăta dacă intervenția reușește să prelungească perioada de funcționare a Reactorului 2 și să împingă momentul critic dincolo de intervalul estimat în prezent.
