Judecătorii de la Curtea de Apel din București l-a scăpat, în urma unei sentințe din luna mai, pe Nicușor Dan de o daună de un milion de euro ce trebuia plătită în solidar cu alte două persoane. Asta după ce într-o hotărâre anterioară, tot Curtea de Apel București l-au obligat pe actualul președinte al României la plata daunelor de un milion de euro, alături de alte două persoane. Nicușor Dan a avut curaj să conteste, în calitate de vicepreședinte de ONG, un proiect imobiliar ridicat la marginea Deltei Văcărești.
Actualul președinte al României, Nicușor Dan, a obținut o victorie importantă într-un proces care vizează unul dintre cele mai controversate proiecte imobiliare dezvoltate în apropierea Parcului Natural Văcărești, din Sectorul 4. Curtea de Apel București a respins recent cererea prin care dezvoltatorul imobiliar Da Vinci Edifice SRL solicita despăgubiri de un milion de euro de la mai multe organizații civice și de la liderii acestora, inclusiv de la actualul șef al statului.
Litigiul a pornit după ce organizațiile civice au contestat în instanță proiectul imobiliar dezvoltat în apropierea Deltei Văcărești. Dezvoltatorul a susținut ulterior că acțiunile ONG-urilor i-au afectat imaginea și activitatea economică și a solicitat despăgubiri în valoare de un milion de euro.
Cine a vrut un milion de euro, în solidar, de la actualul președintele al României
Da Vinci Edifice SRL a ridicat trei imobile cu 11 etaje cu peste 300 de apartamente chiar lângă Delta Văcărești, pe un teren situat în Sectorul 4. Conform datelor de pe portalul instanțelor, în dosar au figurat ca pârâți Asociația Salvați Bucureștiul, Fundația Eco-Civica, Oana Cătălina Poenaru, Niculae Rădulescu-Dobrogea și Nicușor Daniel Dan.
Societatea Da Vinci Edifice SRL a fost controlată la rândul său de Eden Capital Development, firmă deținută de Dan Liviu Marius (70%) și de Abu Lail Akram (30%), a finalizat aici trei blocuri cu 333 de apartamente.
Potrivit reprezentanților Fundațiie Eco-Civica, dezvoltatorul a solicitat despăgubiri de un milion de euro de la Fundația Eco-Civica, Asociația Salvați Bucureștiul și de la reprezentanții acestora după ce organizațiile au încercat să blocheze în instanță un ansamblu rezidențial amplasat în imediata apropiere a Deltei Văcărești. Nicușor Dan era vicepreședintele Asociația Salvați Bucureștiul atunci când organizația a început să conteste proiectul din Sectorul 4.
Între timp, blocurile au fost finalizate și vândute în urmă cu 3-4 ani.
O primă decizie în obliga pe Nicușor Dan să plătească în solidar, cu alte 3 persoane, un milion de euro
În primă instanță, Tribunalul București a respins cererea, apreciind că nu a fost demonstrată existența unui prejudiciu care să justifice acordarea unor despăgubiri de asemenea dimensiuni.
Procesul a continuat însă la Curtea de Apel București, unde au existat și soluții favorabile dezvoltatorului. Litigiul a ajuns inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dispus rejudecarea cauzei. Astfel, Nicușor Dan risca să plătească 330.000 de euro dezvoltatorului imobiliar.
„Tribunalul i-a respins cererea, precizând că nu i s-a adus niciun prejudiciu, Curtea de Apel a spus că persoanele fizice ar trebui să plătească milionul, Înalta Curte a trimis la rejudecare la Curtea de Apel iar acum Curtea de Apel a respins cererea dezvoltatorului”, explică reprezentanții Eco Civica.
În urma rejudecării, Curtea de Apel București a pronunțat la 29 mai 2026 o nouă hotărâre prin care a respins ca nefondat apelul formulat de Da Vinci Edifice SRL împotriva sentinței civile nr. 1015 din 20 septembrie 2023.
Potrivit minutei publicate pe portalul instanțelor, soluția poate fi atacată cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Dosarul reprezintă unul dintre cele mai relevante exemple ale conflictelor dintre dezvoltatorii imobiliari și organizațiile care contestă în instanță proiecte considerate problematice din punct de vedere urbanistic sau de mediu.
În cauză au fost chemați în judecată atât cele două organizații neguvernamentale, cât și persoane fizice. Printre acestea s-a aflat și Nicușor Dan, care la momentul declanșării litigiului era vicepreședinte al Asociației Salvați Bucureștiul.
Nicușor Dan a depus mărturie la dosar
Fundația Eco-Civica susține că în cadrul litigiului a fost audiat și actualul președinte al României, care s-a prezentat în fața instanței în calitate de reprezentant al organizației civice.
„A fost interogat și actualul președinte al țării, care era, la acel moment, vicepreședintele Asociației Salvați Bucureștiul, răspunzând citației instanței”, au transmis reprezentanții organizației.
Pentru activiștii implicați în litigiu, miza nu a fost doar cea financiară. O eventuală obligare la plata unei sume de un milion de euro ar fi reprezentat una dintre cele mai severe sancțiuni aplicate unor ONG-uri de mediu și urbanism pentru simplul fapt că au utilizat căile legale de contestare a unui proiect imobiliar.
De menționat că dacă Da Vinci Edifice SRL va ataca decizia Curții de Apel cu recurs, soarta dosarului va ajunge în mana Înaltei Curți de Casație și Justiție, condusă acum de Lia Savonea.
Proiectul de pe marginea Deltei Văcărești
Litigiul este legat de dezvoltările imobiliare realizate pe fâșia de teren dintre centrul comercial Sun Plaza și complexul rezidențial Asmita Gardens, una dintre cele mai disputate zone imobiliare din București.
În ultimii ani, în această zonă au fost ridicate mai multe ansambluri rezidențiale, inclusiv complexul Delta City, dezvoltat de compania Eden Capital Development.
Proiectul a generat numeroase controverse deoarece este amplasat în imediata vecinătate a Parcului Natural Văcărești, cea mai importantă zonă naturală protejată din Capitală.
Organizațiile de mediu și cele specializate în probleme de urbanism au susținut în repetate rânduri că dezvoltarea intensă a zonei pune presiune asupra ecosistemului Deltei Văcărești și poate afecta coridoarele ecologice din jurul ariei naturale protejate.
Dincolo de disputa concretă dintre dezvoltator și ONG-uri, dosarul ridică o problemă mai largă privind dreptul organizațiilor civice de a contesta în instanță proiecte urbanistice și de mediu.
Pentru activiștii implicați în astfel de litigii, solicitarea unor despăgubiri de un milion de euro reprezintă un risc major care poate descuraja contestarea unor proiecte controversate.
