SOS România, formațiunea condusă de Diana Șoșoacă, a avut în 2024 primul an cu adevărat relevant din punct de vedere financiar. Datele depuse la Ministerul Finanțelor arată o creștere explozivă a veniturilor, pe fondul participării la alegerile europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale, dar și al consolidării partidului pe scena politică.
NewsCenter.ro a analizat situația financiară a primelor șase partide parlamentare din România (PSD, AUR, PNL, USR, POT și SOS) pentru a arăta cum își gestionează banii formațiunile care aspiră să guverneze România și să decidă modul în care sunt cheltuiți banii publici.
Potrivit bilanțului analizat de NewsCenter.ro, SOS România a înregistrat în 2024 venituri totale de 7,12 milioane de lei, față de doar 292.176 de lei în 2023 și 49.584 de lei în anul înființării, 2022. Practic, într-un singur an, veniturile partidului au crescut de aproape 24 de ori, o evoluție rar întâlnită chiar și în cazul formațiunilor aflate în ascensiune.
Totuși, creșterea veniturilor a fost însoțită de o majorare similară a cheltuielilor. SOS România a raportat cheltuieli de 7,16 milioane de lei, cu aproximativ 35.500 de lei mai mult decât veniturile obținute. Rezultatul a fost o pierdere contabilă modestă, de 35.525 de lei.
Un partid mic, dar cu venituri de nivel parlamentar
Deși bilanțul este incomparabil cu cele ale PSD, PNL sau USR, pentru un partid înființat în urmă cu doar doi ani, nivelul veniturilor este semnificativ.
În 2022, anul lansării, SOS România funcționa practic pe resurse minime, cu venituri de sub 50.000 de lei și un excedent de aproximativ 29.000 de lei. În 2023, veniturile au urcat la aproape 300.000 de lei, iar partidul a rămas pe profit.
Explozia financiară s-a produs în 2024, când formațiunea a intrat în competițiile electorale naționale și europene. Cheltuielile au crescut de aproape 29 de ori față de anul precedent, semn că cea mai mare parte a resurselor a fost direcționată către campaniile electorale, organizarea internă și promovarea politică.
Datoriile au crescut de peste cinci ori
Un alt indicator relevant este evoluția obligațiilor financiare.
La finalul anului 2023, SOS România avea datorii de aproximativ 48.000 de lei. La sfârșitul lui 2024, acestea au ajuns la 241.647 de lei, de peste cinci ori mai mult.
Chiar și așa, nivelul este redus comparativ cu partidele mari. Pentru comparație, în aceeași perioadă PSD avea datorii de peste 121 milioane de lei, PNL de peste 241 milioane de lei, iar USR de peste 54 milioane de lei.
Partidul nu figurează cu datorii la bugetul de stat și nu apare în Buletinul Procedurilor de Insolvență.
Nu are angajați
Una dintre particularitățile SOS România este că formațiunea nu a raportat niciun angajat în bilanțurile depuse până acum.
Atât în 2022, cât și în 2023 și 2024, numărul oficial de salariați este zero. Acest lucru sugerează că activitatea partidului a fost susținută prin colaboratori, contracte externe și structurile teritoriale, fără un aparat administrativ permanent similar celor existente la PSD, PNL sau USR.
Prin comparație, în 2024 PSD avea 113 angajați, PNL 50, iar USR 80.
La finalul lui 2024, SOS România avea active circulante de aproximativ 279.000 de lei, față de 121.000 de lei în anul precedent.
Capitalurile proprii au rămas pozitive, la 37.302 lei, deși au scăzut față de nivelul de aproape 73.000 de lei raportat în 2023. Reducerea este explicată de pierderea contabilă înregistrată în anul electoral.
Din punct de vedere financiar, partidul rămâne însă într-o zonă relativ confortabilă. Indicatorul de risc de insolvență este evaluat la 19,07%, fiind încadrat în categoria „risc scăzut”.
