Curtea de Apel București ar urma să decidă, pe 7 iulie, dacă cetățeanul ucrainean Oleksandr Zapichenko, acuzat de autoritățile indiene că a coordonat o fraudă piramidală de aproximativ 16 milioane de euro, va fi extrădat în India. Până atunci, instanța a menținut măsura arestării provizorii, respingând cererea de înlocuire a acesteia cu arestul la domiciliu. Zapichenko este acuzat că a contribuit la înșelarea a peste 14.000 de investitori, printr-o schemă bazată pe investiții fictive în bijuterii și spălare de bani prin criptomonede.
Oleksandr Zapichenko, considerat de autoritățile indiene unul dintre coordonatorii unei ample fraude piramidale desfășurate prin lanțul de magazine Torres Jewelry, rămâne în arest preventiv în România. Pe 7 iulie, Curtea de Apel București urmează să decidă dacă acesta va fi extrădat în India, unde este acuzat de spălare de bani și de implicarea într-o schemă care a lăsat fără economii peste 14.000 de investitori.
Extrădarea se judecă cu Zapichenko în arest preventiv
Curtea de Apel București a menținut la 1 iulie măsura arestării provizorii în vederea extrădării lui Oleksandr Zapichenko, respingând solicitarea acestuia de a fi plasat în arest la domiciliu. Instanța a apreciat că există în continuare riscul ca cetățeanul ucrainean să se sustragă procedurii judiciare, având în vedere gravitatea acuzațiilor formulate de autoritățile din India și faptul că este urmărit internațional printr-o Notificare Roșie Interpol.
Procesul de extrădare a fost amânat la termenul din 29 iunie pentru ca avocatul ales al lui Zapichenko să studieze documentele transmise de autoritățile indiene. Următoarea ședință este programată pentru 7 iulie 2026, când Curtea de Apel București ar putea pronunța hotărârea privind predarea acestuia către India.
Dacă instanța română va admite, pe 7 iulie, în dosarul 3128/2/2026 de la Curtea de Apel București, solicitarea autorităților indiene, Oleksandr Zapichenko va fi predat pentru a fi judecat în dosarul privind presupusa fraudă Torres Jewelry și spălarea banilor proveniți din aceasta.
Până la pronunțarea hotărârii de către Curtea de Apel București, cetățeanul ucrainean rămâne în arest provizoriu, iar soarta sa judiciară depinde de decizia pe care magistrații o vor lua la termenul din 7 iulie 2026.
O schemă Ponzi care a păcălit peste 14.000 de persoane
Potrivit anchetei desfășurate de Direcția pentru Infracțiuni Economice din India, cazul îl are în centrul atenției pe lanțul de magazine Torres Jewelry, administrat de compania Platinum Hern Pvt Ltd (PHPL).
Între ianuarie și decembrie 2024, societatea ar fi convins nu mai puțin de 14.157 de persoane din Mumbai și din districtele învecinate să investească în presupuse bijuterii din aur și diamante. Clienților li se promiteau câștiguri săptămânale cuprinse între 2% și 9%, mult peste randamentele normale ale pieței.
Pentru atragerea unui număr cât mai mare de investitori, organizatorii ofereau și bonusuri de 20% celor care aduceau noi clienți. În paralel, compania organiza seminarii de promovare și tombole în care erau puse în joc autoturisme de lux, toate menite să creeze imaginea unei afaceri solide și profitabile.
În realitate, susțin procurorii indieni, bijuteriile comercializate ca diamante erau realizate din moissanite, o piatră sintetică mult mai ieftină decât diamantul natural.
Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la aproximativ 1,7 miliarde de rupii, echivalentul a aproximativ 16 milioane de euro.
Rolul atribuit lui Oleksandr Zapichenko
În documentele anchetei, Oleksandr Zapichenko, cunoscut și sub numele de „Alex”, este prezentat drept unul dintre principalii coordonatori ai mecanismului financiar prin care erau mutate și ascunse fondurile provenite din presupusa fraudă.
Alături de ucraineanca Olena Stoyan, acesta ar fi organizat circuitul banilor și transformarea sumelor în criptomonede, pentru a îngreuna identificarea traseului financiar de către autorități.
Anchetatorii susțin că gruparea utiliza aplicații criptate și platforme de mesagerie instantanee pentru coordonarea operațiunilor. Un rol important îl avea un grup de Telegram denumit „Cash Counter 1”, prin intermediul căruia erau transmise codurile necesare autorizării plăților și mutării numerarului.
După izbucnirea scandalului, administratorul grupului ar fi șters toate conversațiile, ceea ce a îngreunat recuperarea probelor digitale.
Fuga din India și urmărirea internațională
La începutul anului 2025, imediat după apariția primelor plângeri formulate de investitori, principalii suspecți au părăsit India.
La 3 noiembrie 2025, un tribunal din Mumbai a emis mandate de arestare pe numele mai multor persoane, inclusiv al lui Oleksandr Zapichenko și al Olenei Stoyan. Ulterior, Biroul Interpol din New Delhi a emis Notificări Roșii pentru urmărirea lor internațională.
În paralel, autoritățile indiene au început procedurile de extrădare în statele unde aceștia au fost localizați.
În cazul Olenei Stoyan, un tribunal din Republica Moldova a autorizat deja extrădarea către India.
Cum a fost prins în România
Autoritățile române au fost sesizate la 22 mai 2026, când Biroul Național Interpol a transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București documentele privind urmărirea internațională a lui Zapichenko.
Ucraineanul fusese identificat pe teritoriul României după ce sosise din Egipt.
La momentul depistării, acesta avea asupra sa mai multe documente redactate în limbile spaniolă, ucraineană și engleză.
Verificările Inspectoratului General pentru Imigrări au arătat că nu beneficia de nicio formă de protecție internațională în România. În schimb, în anul 2022 primise drept de ședere și muncă în Spania în baza mecanismului european de protecție temporară instituit după izbucnirea războiului din Ucraina. Potrivit actelor aflate la dosar, în anul 2025 acesta ar fi împuternicit și un avocat din Spania pentru depunerea unor noi cereri privind statutul său.
A refuzat extrădarea voluntară
În fața judecătorilor Curții de Apel București, Oleksandr Zapichenko a confirmat că este persoana urmărită internațional, însă a refuzat să accepte extrădarea voluntară în India.
Magistrații au apreciat însă că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală și au dispus arestarea provizorie în vederea extrădării.
La termenul din 1 iulie, instanța a decis menținerea măsurii preventive și a respins cererea formulată de apărare privind înlocuirea arestului cu arestul la domiciliu. Judecătorii au arătat că gravitatea faptelor și existența urmăririi internaționale justifică menținerea măsurii privative de libertate până la soluționarea cererii de extrădare.
