România a ajuns să importe aproape o treime din energia electrică necesară pentru acoperirea consumului în seara zilei de 6 august 2026. Datele Transelectrica arată că, la ora 19:45, consumul instantaneu era de 7.232 MW, în timp ce producția internă ajungea la numai 4.991 MW. Diferența era acoperită printr-un import net de 2.240 MW, echivalentul a aproximativ 31% din consumul momentului.
Cu alte cuvinte, producătorii din România asigurau atunci circa 69% din energia electrică folosită în țară, iar aproape un megawatt din trei era acoperit prin diferența dintre importurile și exporturile realizate prin sistemul energetic european.
Cel mai mare flux fizic de energie spre România era înregistrat la granița cu Bulgaria: 2.474 MW. Prin Kozlodui 1 intrau 680 MW, prin Kozlodui 2 – 683 MW, prin Dobroudja – 543 MW, iar prin interconexiunea Varna – 568 MW.
Importuri din Ucraina
România mai importa 273 MW prin interconexiunea Mukacevo de la granița cu Ucraina. Prin Porubnoe și Ucraina Sud nu erau înregistrate schimburi. De la granița cu Serbia intra un flux net de 244 MW: 218 MW prin Djerdap și 26 MW prin Pancevo 1. Interconexiunile Kikinda, Pancevo 2, Șip și Djerdap II aveau valori zero.
În relația cu Ungaria, importul net era de 75 MW, dar energia circula simultan în ambele sensuri. România importa 99 MW prin Sandorfalva și exporta 24 MW prin Bekescsaba, diferența dintre cele două fluxuri fiind de 75 MW în favoarea importului.
În același timp, România exporta 828 MW spre Republica Moldova: 825 MW prin Vulcănești și 3 MW prin Cioara. Celelalte puncte de interconectare cu sistemul moldovenesc – Costești, Bălți, Ungheni și Gotești – aveau valori zero.
Importurile pe cele patru direcții din care energia intra net în România însumau 3.066 MW: 2.474 MW prin Bulgaria, 273 MW prin Ucraina, 244 MW prin Serbia și 75 MW prin Ungaria. După scăderea celor 828 MW exportați spre Republica Moldova, rezultă un import net de 2.238 MW. Valoarea este foarte apropiată de soldul oficial de 2.240 MW afișat de Transelectrica, diferența de 2 MW fiind explicată prin rotunjirea fluxurilor individuale prezentate pe hartă.
Importurile au rămas la peste 2.000 MW și după ora 20:30
La aproximativ 45 de minute distanță, situația sistemului energetic s-a îmbunătățit ușor, dar România a continuat să depindă în proporție importantă de importuri. La ora 20:30:09, consumul crescuse la 7.282 MW, cu 50 MW peste nivelul de la 19:45, însă producția internă urcase la 5.241 MW, cu 250 MW.
În aceste condiții, importul net s-a redus de la 2.240 MW la 2.041 MW. Chiar și după această scădere, energia importată net reprezenta aproximativ 28% din consumul instantaneu, iar producția internă acoperea circa 72%.
Cel mai mare flux de import continua să fie înregistrat la granița cu Bulgaria, unde intrau 2.265 MW. Cantitatea era distribuită astfel: 623 MW prin Kozlodui 1, 625 MW prin Kozlodui 2, 497 MW prin Dobroudja și 520 MW prin Varna.
Din Ucraina intrau 297 MW prin Mukacevo, cu 24 MW mai mult decât la ora 19:45. Importul net prin Serbia scăzuse însă la 164 MW, dintre care 147 MW prin Djerdap și 17 MW prin Pancevo 1. În relația cu Ungaria, România importa 81 MW prin Sandorfalva și exporta 47 MW prin Bekescsaba, rezultând un import net de 34 MW.
Exporturi spre Republica Moldova
Exportul spre Republica Moldova se redusese la 723 MW, întreaga cantitate fiind livrată prin Vulcănești. Fluxul prin Cioara ajunsese la zero.
Suma fluxurilor nete afișate pe cele cinci direcții – 2.265 MW dinspre Bulgaria, 297 MW dinspre Ucraina, 164 MW dinspre Serbia și 34 MW dinspre Ungaria, din care se scad cei 723 MW exportați spre Republica Moldova – conduce la un import net calculat de 2.037 MW. Transelectrica afișa un sold de 2.041 MW, diferența de 4 MW provenind din rotunjirea datelor de pe hartă.
Creșterea producției interne dintre cele două momente a fost susținută în principal de instalațiile de stocare, a căror contribuție a urcat de la 127 MW la 481 MW. Producția hidro a crescut de la 1.499 la 1.569 MW, iar cea pe bază de hidrocarburi, de la 1.357 la 1.417 MW. Energia nucleară a rămas aproape constantă, crescând de la 678 la 680 MW.
Producția fotovoltaică s-a prăbușit
În schimb, producția fotovoltaică s-a prăbușit odată cu lăsarea serii, de la 181 MW la numai 5 MW. Producția eoliană a coborât de la 124 la 88 MW, iar cea pe cărbune s-a redus de la 958 la 934 MW. Biomasa a contribuit cu 63 MW.
Datele celor două momente arată că România a trecut de la un import net egal cu 31% din consum la unul de aproximativ 28%. Dependența de energia venită prin interconexiuni a rămas însă ridicată: la ora 20:30, mai mult de 2.000 MW din necesarul sistemului erau acoperiți prin import net. Valorile reprezintă puterea instantanee, exprimată în MW, și nu cantitatea totală de energie importată în cursul zilei, care trebuie calculată în MWh.
