Agenția Națională de Integritate (ANI) a anunțat, printr-un comunicat actualizat, că verificările extinse desfășuratedupă data de 31 august 2026 au dus la identificarea a 67 de persoane aflate sub incidența încetării de drept a funcției, demnității publice sau mandatului, ca urmare a aplicării normelor tranzitorii din Legea nr. 180/2026. Persoanele vizate dețin, în total, 71 de funcții sau mandate, unele cumulând mai multe poziții.
Prevederea care stă la baza acestor încetări de mandat este cunoscută public drept „amendamentul Fritz” — introdus de PSD în Legea integrității și menținut în forma finală cu sprijinul AUR. Amendamentul face posibilă încetarea de drept a funcției pentru demnitarii găsiți în incompatibilitate, conflict de interese sau cu avere nejustificată chiar și atunci când sancțiunea a rămas definitivă înainte de intrarea în vigoare a legii — o aplicare retroactivă care a stârnit controverse politice și juridice.
Denumirea neoficială a amendamentului vine de la faptul că vizează în mod direct situația liderului USR, Dominic Fritz, primarul Timișoarei, condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese administrativ. Curtea Constituțională a fost sesizată de senatori USR și PNL, care au contestat legea ca neconstituțională, însă instituția a validat constituționalitatea amendamentului care îl vizează pe Fritz, spre deosebire de un alt amendament, al AUR, respins ca neconstituțional. Legea a fost promulgată și publicată în Monitorul Oficial pe 28 august 2026, intrând în vigoare pe 31 august.
Cine sunt persoanele vizate
Potrivit comunicatului, structura pe categorii arată astfel:
- 11 primari (1 de municipiu, 5 de orașe, 5 de comune);
- 21 de consilieri locali;
- 10 viceprimari, administratori publici și secretari ai unităților administrativ-teritoriale;
- 24 de funcționari publici și persoane cu funcții de conducere (6 funcții de manager/director) și de execuție (18 funcții);
- 5 persoane cu alte tipuri de funcții.
Este vorba despre persoane pentru care instituția constatase deja, definitiv, înainte de intrarea în vigoare a legii, o stare de incompatibilitate, un conflict de interese sau o avere nejustificată, dar care nu împliniseră încă termenul de 3 ani de interdicție și continuau să ocupe funcțiile respective.
De ce cifra a crescut față de anunțul din august
ANI explică majorarea numărului — de la 55 la 67 de persoane — prin două tendințe simultane. Pe de o parte, unele cazuri au ieșit din calcul: persoane care și-au depus demisia și se aflau în termenul legal de completare a declarațiilor „de încetare”, persoane pentru care nu s-au mai depus astfel de declarații fără ca Agenția să fie informată, sau persoane care au continuat, din exces de prudență, să depună declarații deși nu mai aveau această obligație.
Pe de altă parte, au fost descoperite tipare noi care au majorat numărul total:
- persoane care aveau obligația de a depune declarații de avere și de interese, dar nu au făcut-o, scăpând astfel mecanismelor automate de monitorizare — Agenția dă exemplul primarilor sau directorilor din companii publice;
- persoane care au depus declarații „de încetare”, deși în realitate continuau să își exercite funcția — de pildă, consilieri locali care, potrivit constatărilor inspectorilor, rămăseseră activi în mandat;
- persoane care, prin extinderea categoriilor supuse declarării odată cu Legea 180/2026, nu mai au dreptul să ocupe funcțiile pe care le dețin acum, chiar dacă anterior nu exista această obligație;
- cazuri în care raportul de evaluare a devenit definitiv după 31 august 2026, fie prin necontestare, fie prin epuizarea căilor de atac, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție;
- persoane suspectate că au completat eronat declarațiile, cu scopul de a induce în eroare sistemul de monitorizare.
Pentru identificarea acestor situații, inspectorii de integritate au corelat datele din declarațiile de avere cu informațiile din sistemul e-DAI, cu sesizările și petițiile primite de Agenție, precum și cu informații din presă și de pe site-urile instituțiilor publice.
Ce urmează
Conform Legii nr. 180/2026, persoanelor aflate în această situație „le încetează de drept funcția, demnitatea publică ori mandatul, la 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii”. ANI a precizat că verificările vor continua, urmărind mai multe aspecte: dacă mai există alte cazuri de eludare a regimului interdicțiilor, dacă încetarea funcțiilor deja identificate s-a produs efectiv (nu doar formal), dacă persoanele vizate respectă interdicția inclusiv atunci când încearcă să ocupe o altă funcție în perioada de 3 ani, și dacă instituțiile competente și-au îndeplinit obligațiile legale de a constata încetarea mandatelor.
Inspectorii de integritate urmează să comunice individual situațiile identificate autorităților și instituțiilor abilitate să dispună măsurile legale.
Sancțiuni mai dure
Comunicatul reamintește prevederile modificate ale art. 29 din Legea nr. 176/2010:
- neaplicarea sancțiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcției publice, atunci când actul de constatare a rămas definitiv, constituie contravenție, sancționată cu amendă între 5.000 și 10.000 lei;
- nerespectarea perioadei de interdicție de până la 3 ani este sancționată cu amendă între 5.000 și 50.000 lei;
- toate actele juridice sau administrative încheiate, direct sau prin persoane interpuse, cu încălcarea perioadei de interdicție, sunt lovite de nulitate absolută.
„O interdicție stabilită definitiv trebuie respectată și trebuie să producă efecte reale. Acesta este standardul pe care noul cadru legislativ îl consolidează și pe care Agenția îl va urmări în mod constant în procesul de aplicare”, se arată în încheierea comunicatului ANI.
