Avocata Theodora Elena Cazacu, fostă Calagiu, soția procurorului militar Radu-Mihăiță Cazacu, este singura achitată dintre cei trei inculpați judecați într-un dosar privind prejudicierea societății GBG Business Criad SRL prin contracte de asistență juridică. Curtea de Apel București i-a condamnat pe cei doi administratori ai firmei, dar a considerat că activitatea avocatei nu întrunește elementele complicității la delapidare. Prejudiciul total reținut în sentință este de 2.940.300 de euro de ceilalți doi înculpați. Aceștia au făcut apel, la fel ca și avocata Theodora Cazacu. Aceasta nu a dorit să răspundă până acum la întrebările NewsCenter.ro.
Curtea de Apel București a condamnat, pe 25 septembrie, în primă instanță doi administratori ai GBG Business Criad SRL la pedepse cu suspendare și la plata unui prejudiciu total de 2,94 milioane de euro. A treia inculpată, avocata Elena Theodora Cazacu, soția unui procuror militar care a lucrat la DNA, a fost achitată și nu a fost obligată la plata despăgubirilor. Dosarul a fost instrumentat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București.
Firma, cei doi administratori condamnați la fond, dar chiar și Theodora Cazacu, au contestat decizia, urmând ca acesta să se judece la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea.
NewsCenter.ro a consultat motivarea Hotărârii nr. 174/F care a fost pronunțată pe 25 septembrie 2026, în dosarul 6677/2/2025 care prezintă atât acuzațiile procurorilor și apărările inculpaților, cât și argumentele pentru soluțiile diferite date avocatei și administratorilor societății.
Cum s-a făcut delapidarea
Documentul arată că proprietatea asupra firmei GBG Business Criad SRL era disputată de Ștefan Renato Petrescu și o altă persoană, care susținea că este beneficiarul real. Este vorba de Ștefan Adrian Iliescu, fiul fostului primar al municipiului Giurgiu, Lucian Iliescu, așa cum reiese din sursele NewsCenter.ro. Tot Ștefan Adrian Iliescu ar fi făcut si plângerea penală.
În acest context, acuzarea a apreciat că Petrescu era interesat să obțină sprijinul avocatei pentru a-și păstra afacerea și a se apăra în dosarele penale, chiar cu prețul unor obligații dezavantajoase pentru societate.
Potrivit sentinței de primă instanță, delapidarea s-a produs prin asumarea de către administratorii GBG Business Criad SRL a unor obligații de plată pentru onorarii avocațiale considerate prejudiciabile firmei.
Ștefan Renato Petrescu a semnat contracte și acte adiționale de 1,31 milioane de euro, iar Mihaela Ionela Răriș de 1.63 milioane de euro.
Creditorul era cabinetul avocatei Elena Theodora Cazacu, care a cerut executarea silită a societății.
Instanța a considerat că administratorii aveau obligația să protejeze patrimoniul firmei și că prejudiciul exista inclusiv prin crearea unor datorii executorii, chiar dacă nu toate sumele fuseseră încasate.
Acționarii din acte ai GBG Business Criad
GBG Business Criad SRL a fost înființată în 2010 de Adrian Cătălin Grosu, iar în 2011 în acționariat a intrat Global Business Group Ltd. Ștefan Renato Petrescu a administrat firma din decembrie 2010 până în august 2022, inclusiv în prima parte a perioadei faptelor. Mihaela Ionela Răriș i-a preluat mandatul în august 2022 și a fost revocată în noiembrie 2023.
Din septembrie 2023, administratori au devenit Pavel Marin și Petrescu. Potrivit datelor actualizate în 2026, aceștia dețin fiecare câte 50% din firmă, conform datelor platformei ListaFirme.ro. Omega Consultance a figurat anterior între asociați, fiind eliminată din structură în septembrie 2023.
Acuzația: societatea ar fi fost împovărată cu onorarii disproporționate
Dosarul privește contracte încheiate în perioada 2019-2023 între cabinetul avocatei și societatea GBG Business Criad SRL, reprezentată succesiv de Ștefan Renato Petrescu și Mihaela Ionela Răriș.
Procurorii Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București au susținut că administratorii au acceptat servicii care nu erau necesare societății, onorarii excesive în raport cu beneficiile urmărite și clauze dezavantajoase. În cazul avocatei Theodora Cazacu, acuzația a fost de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.
Prima componentă privește trei contracte și opt acte adiționale, cu onorarii cumulate de 1.310.000 de euro, semnate cu Petrescu în calitate de administrator.
Potrivit motivării, unul dintre onorarii a ajuns, după majorări succesive, la 930.000 de euro, celelalte două fiind de 250.000 de euro și 130.000 de euro.
Pe 18 martie 2022, avocata Theodora Cazacu a cerut executarea silită a societății în baza acestor contracte. Au fost deschise trei dosare de executare, reunite ulterior. În prezentarea probelor din urmărirea penală este consemnat că, până la 29 martie 2024, creditorului îi fusese eliberată suma de 637.708,97 euro din onorariul total de 1,31 milioane de euro.
Acuzarea a pus în discuție și faptul că unele servicii ar fi fost prestate în interesul personal al administratorului, în timp ce obligația de plată fusese pusă în sarcina societății. Instanța nu a preluat însă integral această interpretare în privința avocatei.
Alte contracte de peste 1,6 milioane de euro
A doua componentă privește patru contracte de asistență juridică și cinci acte adiționale semnate în perioada martie-august 2023, când societatea era administrată de Mihaela Ionela Răriș.
Valoarea cumulată a acestora a fost de 1.630.300 de euro, inclusiv TVA.
Trei contracte încheiate în aceeași zi, 11 iulie 2023, urmăreau recuperarea unor creanțe. Pentru fiecare, motivarea descrie un onorariu inițial de 100.000 de euro plus TVA, un onorariu de succes de încă 100.000 de euro plus TVA și o majorare ulterioară de 150.000 de euro plus TVA.
Valoarea totală pentru fiecare dintre aceste trei contracte ajungea astfel la 416.500 de euro, inclusiv TVA. Documentele cuprindeau și o clauză potrivit căreia onorariul de succes trebuia achitat chiar dacă beneficiarul denunța unilateral contractul.
Acuzarea a considerat că asemenea obligații erau disproporționate față de interesul economic al societății. Curtea a reținut răspunderea penală a administratoarei, dar a analizat separat conduita avocatei.
Acuzațiile aduse Theodorei Cazacu
Procurorii au acuzat-o pe Theodora Cazacu, fostă Calagiu, de complicitate la delapidare cu consecințe deosebit de grave, în două serii de acte. Potrivit acuzării, avocata i-ar fi ajutat pe administratorii GBG Business Criad SRL să prejudicieze societatea prin contracte de asistență juridică și acte adiționale cu onorarii disproporționate, care nu ar fi reflectat valoarea serviciilor prestate.
Prima serie privea obligații de 1.310.000 de euro asumate de Ștefan Renato Petrescu, iar a doua, contracte de 1.630.300 de euro, inclusiv TVA, semnate de Mihaela Ionela Răriș. Procurorii susțineau inclusiv că firma fusese pusă să suporte apărarea intereselor personale ale lui Petrescu și că executările silite urmăreau scoaterea banilor din patrimoniul societății.
Cabinetul nu a fost inculpat separat. Firma prejudiciată a cerut introducerea lui ca parte responsabilă civilmente, solicitare respinsă de instanță.
Cum s-a apărat Elena Theodora Cazacu
Prin apărătorul ales, Elena Theodora Cazacu a cerut achitarea, susținând că semnarea contractelor și recuperarea onorariilor prin executare silită nu reprezintă acte de complicitate la delapidare. Apărarea a argumentat că administratorii nu și-au însușit bani din patrimoniul societății, iar în lipsa faptei autorului nu poate exista nici complicitatea avocatei.
Un argument central a fost că transferurile au rezultat dintr-o procedură legală de executare silită, derulată prin executor și în baza unor titluri executorii, nu din dispoziții de plată date de administratori pentru însușirea banilor. Pentru a doua componentă, apărarea a invocat suspendarea executării și faptul că sumele nu ajunseseră în patrimoniul avocatei.
Cazacu a contestat și calificarea onorariilor drept „exorbitante”, arătând că acestea sunt negociate liber, iar legea nu stabilește un plafon maxim. A susținut că serviciile au fost efectiv prestate și că valoarea lor reflecta complexitatea cauzelor și demersurile necesare clienților.
În privința constatărilor ANAF, apărarea a susținut că refuzul deducerii unor cheltuieli este o problemă fiscală, care nu dovedește automat o infracțiune. A mai arătat că disputele privind validitatea contractelor, întinderea creanțelor și executările silite puteau fi soluționate prin mijloace civile. Pentru contractele semnate cu Răriș, a invocat scopul recuperării unor bunuri și creanțe în beneficiul firmei.
Elena Theodora Cazacu este soția procurorului militar Radu-Mihăiță Cazacu, care a activat până în toamna anului 2023 în DNA, la serviciul competent pentru infracțiunile de corupție săvârșite de militari. Ulterior, a continuat activitatea la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București. Documentele CSM confirmă prelungirea delegării sale la conducerea Secției urmărire penală începând cu 1 aprilie 2026, pentru maximum șase luni.
De ce a fost achitată avocata
Curtea a considerat că probele contrazic afirmația potrivit căreia societatea nu beneficiase deloc de servicii juridice.
„Curtea constată ca nereală afirmația acuzării potrivit căreia «societatea comercială nu a beneficiat de serviciile juridice» ale inculpatei, în calitate de avocat”, se arată în motivare.
Instanța a reținut și că documentele contractuale îndeplineau cerințele legislației profesiei. În privința suspiciunii că onorariile ar fi fost modificate prin adăugarea unor zerouri, motivarea invocă expertiza criminalistică, potrivit căreia nu au fost identificate elemente care să demonstreze că ultimele trei zerouri fuseseră realizate într-un alt moment decât primele cifre.
Un alt argument privește libertatea negocierii onorariilor.
„Curtea nu poate reține cu relevanță penală […] stabilirea unor onorarii superioare celor stabilite în tabloul onorariilor minimale adoptat de Consiliul U.N.B.R. și chiar superioare uzanțelor, câtă vreme legea permite acest lucru”, precizează hotărârea.
Instanța a primit apărarea privind stabilirea onorariilor în funcție de complexitatea cauzelor și a demersurilor necesare.
Concluzia decisivă a fost că nu s-a putut stabili ajutorul intenționat dat de avocată pentru prejudicierea societății. „Nu se poate stabili că prin activitatea sa ar fi ajutat cu intenție la prejudicierea părții civile”, a reținut instanța.
Achitarea a fost pronunțată în baza articolului 16 alineatul (1) litera b), teza I, din Codul de procedură penală, privind fapta care nu este prevăzută de legea penală. Curtea a constatat că actele descrise există, dar nu întrunesc elementele de tipicitate ale complicității la delapidare.
De ce au fost condamnați administratorii
Pentru administratori, instanța a făcut o evaluare diferită, pornind de la obligațiile lor de a proteja patrimoniul societății.
În cazul lui Petrescu, Curtea a reținut încheierea contractelor și a actelor adiționale cu onorarii de 1,31 milioane de euro, precum și conduita față de executările silite, în condițiile în care obligațiile erau prea mari pentru posibilitățile firmei.
Petrescu a susținut, prin apărare, că onorariile fuseseră negociate legal, că banii au fost transferați prin executare silită și că au existat demersuri de contestare a executărilor și de anulare a contractelor. A contestat și certitudinea prejudiciului, invocând lipsa unei expertize care să stabilească exact sumele executate.
Mihaela Ionela Răriș a cerut, de asemenea, achitarea. Apărarea sa a susținut că nu a transferat bani avocatei în baza contractelor contestate și că scopul acestora era recuperarea unor creanțe sau bunuri ale societății.
Instanța a respins argumentul potrivit căruia prejudiciul ar lipsi deoarece nu toate sumele au fost efectiv plătite. Curtea a avut în vedere caracterul executoriu al contractelor de asistență juridică și obligațiile financiare create în sarcina firmei.
În ciuda achitării, Theodora Cazacu face parte dintre părțile care au contestat prima decizie. Aceasta nu a răspuns la întrebările NewsCenter.ro legate de acest dosar sau de motivul pentru care apare ca apelant, deși a fost achitată.
Pedepsele și despăgubirile
Ștefan Renato Petrescu a primit doi ani de închisoare pentru delapidare și trei luni pentru sustragere de sub sechestru. După contopire, pedeapsa rezultantă este de doi ani și o lună, cu suspendarea executării sub supraveghere pentru trei ani.
A doua infracțiune privește transferul a 15.000 de lei din contul său către fiica sa, după comunicarea măsurilor asigurătorii. Apărarea a susținut că nu înțelesese consecințele măsurii și că banii au fost restituiți ulterior.
Mihaela Ionela Răriș a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de supraveghere de trei ani.
Ambilor li s-au impus 90 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității, participarea la programe de reintegrare și interdicții privind anumite drepturi, inclusiv exercitarea funcției de administrator de care s-au folosit la comiterea faptelor.
Pe latura civilă, Petrescu a fost obligat la plata a 1.310.000 de euro, iar Răriș la 1.630.300 de euro, către GBG Business Criad SRL, cu dobânda stabilită prin hotărâre.
Curtea a menținut măsurile asigurătorii asupra bunurilor celor doi administratori și a dispus ridicarea celor instituite asupra bunurilor și conturilor avocatei și cabinetului său.
