Getica 95 și-a cerut insolvența după întreruperea livrărilor de la Nuclearelectrica. Furnizorul a cerut în instanță ca producătorul să cumpere energie din piață pentru a onora contractele la prețurile convenite. Invocarea forței majore a lăsat în dispută cine suportă diferența de cost, în timp ce Getica cumpăra energie mai scumpă pentru clienți.
Compania Getica 95, furnizorul de energie controlat de Săndel Viorel Tudose, face obiectul a două cereri de insolvență înregistrate pe 1 octombrie 2026 la Tribunalul Buzău: una depusă de companie și cealaltă de un creditor. Demersurile vin după întreruperea livrărilor de la Nuclearelectrica, un partener important în achizițiile sale de electricitate, și pe fondul unor pierderi de 87,6 milioane de lei raportate pentru 2025.
Insolvența Getica 95, cerută în două dosare
În Dosarul 2532/114/2026, Getica 95 Com SRL solicită deschiderea procedurii în calitate de debitor. Cererea a fost înregistrată pe 1 octombrie 2026, iar termenul afișat este 21 octombrie 2026.
În aceeași zi a fost înregistrat și Dosarul 2528/114/2026, având ca obiect deschiderea procedurii la cererea creditorului. Solicitantul este PFA Laurențiu Bulimar, iar debitorul este tot Getica 95 Com. Termenul indicat este, de asemenea, 21 octombrie.
Potrivit ListaFirme.ro, Getica 95 Com SRL este deținută integral de Săndel Viorel Tudose, asociat unic, cu 100% din capitalul social.
Starea de urgență care a lovit afacerile traderilor
În anii anterior, când Nuclearelectrica și Hidroelectrica avea probleme de producție, companiile de stat intrau pe piață și cumpărau energie pentru a acoperi contractele încheiate cu Getica, dar și cu alți traderi. Acest lucru nu a mai putut fi făcut de companiile de stat după ce premierul Ilie Bolojan a decis să declare starea de alertă în domeniul energetic.
Starea de alertă a fost declarată prin Hotărârea CNSU nr. 15 din 31 iulie 2026, începând cu 31 iulie, pentru 30 de zile.
Separat, măsurile de siguranță pe piața energiei, aprobate de Guvern pe 7 august 2026, au fost prevăzute inițial până la 31 august, apoi prelungite până la 30 septembrie, iar ulterior până la 31 octombrie 2026. Prelungirea acestor măsuri nu înseamnă automat prelungirea stării de alertă.
Compania din Râmnicu Sărat cumpără energie în special de la Nuclearelectrica și Hidroelectrica pentru a-și alimenta clienții. Deși contractele analizate cu acești producători au prețuri mai mici decât cele pe care Getica a fost nevoită ulterior să le plătească pe piața spot, condițiile din 2026 au adus probleme suplimentare afacerii lui Săndel Viorel Tudose.
Nuclearelectrica a oprit Unitatea 1 a centralei de la Cernavodă pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august, pe fondul secetei și al scăderii nivelului Dunării, care afectează alimentarea cu apa necesară răcirii reactoarelor. Întreruperea livrărilor a obligat Getica să cumpere energie de înlocuire, la prețuri mai mari, pentru a-și respecta obligațiile față de clienți.
Perspectiva reluării producției rămâne incertă și în octombrie. Potrivit notei de fundamentare a hotărârii prin care Guvernul a prelungit măsurile de siguranță energetică. Prognoza debitului Dunării nu oferă o perspectivă sigură pentru repornirea nici măcar a unei unități în această lună.
Getica a dorit ca Nuclearelectrica să cumpere energie pentru a o livra apoi către companie
Getica 95 Com a cerut în instanță obligarea Nuclearelectrica să reia livrările de energie, după oprirea reactoarelor de la Cernavodă. În dosarul nr. 34219/3/2026, compania lui Săndel Viorel Tudose a solicitat, prin ordonanță președințială, suspendarea efectelor avizului de forță majoră și continuarea livrărilor din șase contracte, cu perioada de furnizare până la 31 decembrie 2026. Getica susține că producătorul putea cumpăra energia lipsă din piață pentru a-și respecta obligațiile contractuale.
Tribunalul București a respins cererea ca inadmisibilă, considerând că măsura ar presupune soluționarea fondului disputei privind efectele forței majore și ar produce efecte ireversibile prin livrarea energiei. Respingerea nu tranșează definitiv răspunderea contractuală. Getica a declarat apel pe 28 august 2026, iar cauza se află la Curtea de Apel București, cu termen pe 30 octombrie, ora 10:00.
Nuclearelectrica reprezintă 56% din achizițiile documentate în analiza OPCOM
Setul de tranzacții OPCOM analizat de NewsCenter.ro arată cât de importantă era Nuclearelectrica pentru achizițiile bilaterale documentate ale Getica: 1,28 TWh, cumpărați în 16 sesiuni desfășurate între decembrie 2021 și mai 2025, la prețuri între 447 și 696 de lei/MWh.
Aceste cantități reprezintă aproximativ 56% din energia cumpărată în setul analizat. Procentul nu poate fi extrapolat automat la toate achizițiile companiei, care pot include și alte piețe sau contracte.
Hidroelectrica apare cu aproximativ 498.000 MWh, respectiv 21,7%, la prețuri de 476-590 de lei/MWh. Complexul Energetic Oltenia contribuie cu aproximativ 353.000 MWh, adică 15,4%, la prețuri între 396 și 567 de lei/MWh. Pentru aceste două companii, tranzacțiile identificate sunt din perioada 2024-2026.
În evidențele analizate, Getica apare exclusiv în postura de cumpărător, fără sesiuni de vânzare documentate. Această constatare privește setul disponibil și nu demonstrează, singură, destinația fiecărui MWh achiziționat.
Energie de stat, revândută statului: circuitul Getica 95 Com
Între ianuarie 2021 și mai 2026, Getica 95 Com SRL din Râmnicu Sărat a cumpărat de pe piața bilaterală OPCOM (PCCB-LE Flex) circa 2,29 milioane MWh.
Prețul mediu a fost de 568 lei/MWh, deci aproximativ 1,3 miliarde de lei, potrivit analizei NewsCenter.ro pe datele bursei.
Aproape toată energia vine de la producători controlați de stat: Nuclearelectrica a livrat 1,28 milioane MWh (56%), Hidroelectrica circa 498.000 MWh, CE Oltenia 353.000 MWh, iar Romgaz 58.000 MWh. În aceeași perioadă, Getica nu apare niciodată ca vânzător pe această platformă. Energia a mers, așadar, direct către clienții finali.
Printre acești clienți se află numeroase instituții publice. Administrația Porturilor Maritime Constanța a atribuit firmei, la 30 iunie 2023, un contract de 21,77 milioane de lei fără TVA pentru 35.000 MWh livrați în șase luni.
Primăria Constanța i-a atribuit ambele loturi pentru iluminat public și locuri de consum, în valoare de 16,99 milioane de lei. În 2026, municipalitatea i-a dat din nou lotul pentru locurile de consum permanente, de 2,7 milioane de lei. Gruparea de Jandarmi Mobilă „Tomis” cumpără de la aceeași firmă energie pentru martie–decembrie 2025, cu 289.789,92 lei.
Compania avea contracte publice, inclusiv cu Apavital Iași, Metrorex și Poșta Română.
Întreruperea livrărilor de la Cernavodă a scumpit energia de înlocuire
Nuclearelectrica a anunțat, printr-un raport oficial din 11 august 2026, obținerea unor avize de existență a cazului de forță majoră. Compania a invocat seceta hidrologică și scăderea nivelului Dunării, care afectau apa necesară răcirii centralei.
Raportul menționa oprirea controlată a Unității 1 și imposibilitatea executării integrale, din producția proprie, a obligațiilor contractuale începând cu 27 iulie. La acel moment, compania avertiza și asupra posibilității opririi Unității 2.
Potrivit Profit.ro, Getica a contestat în instanță efectele forței majore și a cerut reluarea livrărilor, inclusiv prin achiziții făcute de Nuclearelectrica pentru înlocuirea energiei neproduse. După respingerea cererii de ordonanță președințială în primă instanță, furnizorul a formulat apel.
Viorel Tudose a declarat publicației că energia de înlocuire costa, în medie, cu aproximativ 500 de lei/MWh mai mult, iar în anumite ore compania cumpărase la 3.500 de lei/MWh pentru a vinde la 1.600 de lei/MWh. El a estimat pierderi de 1,5–2 milioane de lei pe zi. Aceste valori reprezintă declarațiile conducerii companiei, nu constatări ale instanței.
Achiziții mai mari după criza energetică, dar pierderi înainte de oprirea livrărilor
Volumul cumulat al achizițiilor identificate pentru 2021 și 2022 este de aproximativ 206.000 MWh. În 2024, cantitatea se apropie de 1 TWh, iar în 2025 ajunge la aproximativ 0,8 TWh.
Prețurile medii indicate de analiză sunt de 526 de lei/MWh în 2024, 598 de lei/MWh în 2025 și 566 de lei/MWh pentru tranzacțiile din 2026 incluse în set. Acestea sunt prețuri de achiziție și nu trebuie confundate cu tarifele finale, care includ și alte costuri.
Datele financiare furnizate arată că Getica 95 Com, deținută integral de Săndel Viorel Tudose, a avut în 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 1,63 miliarde de lei, o pierdere netă de 87,6 milioane de lei și 27 de angajați.
Pierderile din 2025 sunt anterioare întreruperii livrărilor din vara lui 2026. Prin urmare, oprirea energiei contractate de la Nuclearelectrica trebuie analizată ca o presiune suplimentară asupra unei companii care avea deja dificultăți financiare.
Reorganizarea anterioară ridică o problemă juridică
Getica a mai parcurs o procedură de insolvență, încheiată în august 2023 după realizarea unui plan de reorganizare, potrivit relatărilor Profit.ro.
Articolul 69 din Legea 85/2014 interzice o nouă reorganizare persoanelor juridice care au fost supuse unei reorganizări judiciare în cei cinci ani anteriori hotărârii de deschidere a procedurii. Aplicarea acestei prevederi trebuie analizată în raport cu actele dosarului anterior și cu celelalte dispoziții ale legii.
