Curtea de Apel Constanța confirmă că declarația de abținere a judecătoarei Luminița Teodora Popescu, care invocase prietenia foarte apropiată cu Stere Hira, a fost respinsă. În răspunsul transmis NewsCenter.ro, conducerea instanței susține că aspectele sesizate depășesc atribuțiile sale manageriale și că verificările administrative nu pot viza legalitatea hotărârilor sau modul de soluționare a cauzelor. Instituția invocă, de asemenea, protecția vieții private și regulile privind comunicarea sistemului judiciar cu presa.
NewsCenter.ro a relatat anterior că judecătoarea a cerut să se abțină într-un dosar privind suspendarea unei hotărâri urbanistice pentru terenurile Cambela Prod. Magistrata invocase prietenia cu directorul Confort Urban și relația acestuia cu administratorul societății recurente. Cererea a fost respinsă pe 3 septembrie 2026.
Răspunsul instituției este semnat de președintele Curții de Apel Constanța, judecătorul Gabriel Mustață, și de conducătorul Biroului de Informare și Relații Publice, judecătorul Marius Nastasia.
Redăm integral corpul răspunsului.
Instanța confirmă respingerea declarației de abținere
Curtea începe prin a identifica solicitarea redacției și soluția pronunțată în dosar. Răspunsul reproduce minuta respingerii abținerii și trimite la portalul instanțelor:
„Referitor la cererea dumneavoastră adresată Președintelui Curții de Apel Constanța și înregistrată la Biroul de Informare și Relații Publice sub nr. 75/R/30.09.2026 prin care solicitați verificarea relației de prietenie dintre doamna judecător Popescu Luminița Teodora și domnul Stere Hira, precum și modul de soluționare a declarației de abținere formulată de doamna judecător în dosarul nr. 1627/118/2026/a1, vă aducem la cunoștință următoarele:”
„Prin încheierea pronunțată la data de 03.09.2026 în dosarul nr. 1627/118/2026/a1, instanța a dispus:”
„Respinge declarația de abținere formulată de doamna judecător Popescu Luminița Teodora. Fără cale de atac. Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, astăzi, 03 septembrie 2026.”
De ce conducerea Curții spune că nu poate face verificări administrative
După confirmarea soluției, instituția explică limitele verificărilor pe care le poate face conducerea unei instanțe. Curtea menționează că dosarul este în curs de soluționare și invocă independența judecătorilor și autoritatea de lucru judecat:
„Totodată, vă învederăm că dosarele aflate pe rolul instanțelor, precum și cele soluționate, nu pot face obiectul verificărilor administrative”.
„Or, în acest context, fiind vorba despre un dosar aflat în curs de soluționare, cu termen stabilit pentru data de 15.10.2026, orice imixtiune în actul de justiție este interzisă”.
„Astfel, având în vedere prevederile art. 51 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, verificările efectuate de președinții sau vicepreședinții instanțelor ori prin judecători desemnați în acest scop trebuie să respecte principiile independenței judecătorilor, ale supunerii acestora numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat”.
„Așadar, nu pot fi formulate aprecieri cu privire la legalitatea și temeinicia hotărârilor pronunțate, întrucât o asemenea analiză ar aduce atingere autorității de lucru judecat. Prin urmare, soluția cuprinsă în hotărârile judecătorești definitive este considerată ca exprimând adevărul juridic asupra faptelor și împrejurărilor deduse judecății, această prezumție legală putând fi înlăturată numai prin exercitarea căilor legale de atac prevăzute de lege”.
Curtea invocă interdicția comentării proceselor în desfășurare
În continuare, răspunsul citează prevederile privind exprimarea publică a opiniilor judecătorilor și procurorilor despre procese. Instituția adaugă că eventualele sesizări privind conduita magistraților pot fi adresate Consiliului Superior al Magistraturii sau Inspecției Judiciare:
„De asemenea, în conformitate cu art. 233 alin. (1) și (2) din Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor:”
„(1) Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul”.
„(2) Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția, și nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat”.
În legătură cu activitatea magistraților, vă comunicăm faptul că în conformitate cu art. 266 alin. (1-2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul magistraților:
„Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii sau Inspecția Judiciară, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare. Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate avea ca obiect soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești sau dispuse prin ordonanțele procurorului, care sunt supuse căilor legale de atac.”
Protecția vieții private, invocată în răspunsul către redacție
O altă parte a răspunsului se referă la viața intimă, familială și privată. Curtea citează Constituția și Codul civil, inclusiv prevederile privind utilizarea informațiilor din viața privată:
„Pe de altă parte, dispozițiile art. 26 – „Viața intimă, familială și privată” – din Constituția României prevăd:”
„(1) Autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”.
„(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăși, dacă nu încalcă drepturile și libertățile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”
„În același timp, și în art. 71 din Codul Civil este consacrat „Dreptul la viață privată”:
„(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private”.
„(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viața intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reședința sau corespondența sa, fără consimțământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75”.
„(3) Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenței, manuscriselor sau a altor documente personale, precum și a informațiilor din viața privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”
Ce reguli privind relația cu presa citează instituția
Curtea continuă cu prevederi din Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media. Sunt menționate protejarea drepturilor fundamentale, legitimarea jurnaliștilor și limitele accesului la informații:
„Mai mult decât atât, conform Ghidului de bune practici privind relația sistemului judiciar cu mass-media aprobat prin Hotărârea nr. 197/17.09.2019 emisă de către Consiliul Superior al Magistraturii, este consacrat și Principiul respectului pentru demnitatea umană și drepturile fundamentale: Transparența, ca valoare a actului de justiție, trebuie pusă în raport cu protejarea drepturilor fundamentale ce conferă conținut respectului datorat persoanei umane. Aceste drepturi privesc viața privată și de familie, reputația etc.”
„Totodată, Art. 13 din Ghidul mai sus-menționat prevede „Reprezentanții mass-media se legitimează (…) cu legitimația de serviciu sau un document similar și actul de identitate”.
„Art. 23 „Comunicarea cu mass-media a instanțelor și parchetul se desfășoară cu respectarea limitelor stabilite prin actele normative care reglementează activitatea acestora, precum și prin alte acte normative care conțin dispoziții privind activitatea desfășurată de instituțiile menționate”.
„Art. 24 „Accesul reprezentanților mass-media la informațiile care rezultă din activitatea instanțelor și parchetelor trebuie exercitat astfel încât să nu aducă atingere valorilor ocrotite de lege. De aceea, sunt necesare măsuri din partea autorităților judiciare pentru a asigura un raport rezonabil de proporționalitate între limitarea accesului la informațiile publice și protecția valorilor sociale ocrotite.”
Comunicarea despre procedurile disciplinare
Răspunsul include și regulile referitoare la publicarea informațiilor despre procedurile disciplinare, sancțiunile aplicate magistraților și rapoartele Inspecției Judiciare:
„Art. 59 „Comunicarea de informații privind procedurile disciplinare ce îi vizează pe magistrați nu trebuie să fie de natură să creeze aparența de afectare a independenței justiției.”
„Art. 60 alin. 5) „Consiliul Superior al Magistraturii emite comunicate privind sancțiunile disciplinare aplicate magistraților, după pronunțarea secțiilor în materie disciplinară, cu mențiunea că împotriva hotărârii pronunțate poate fi exercitată calea de atac, în condițiile legii.”
„Art. 62 – (1) Comunicarea din oficiu sau la cerere de copii ale rapoartelor întocmite de către Inspecția Judiciară poate fi efectuată, cu anonimizarea datelor cu caracter personal, numai după pronunțarea plenului sau secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii”.
Concluzia Curții: nu se impune efectuarea unor verificări
În final, conducerea instanței arată că nu va efectua verificări asupra aspectelor sesizate. Instituția își motivează poziția prin lipsa competenței manageriale de a examina activitatea completurilor și hotărârile judecătorești:„
„În concluzie, aspectele semnalate de dumneavoastră excedează atribuțiilor manageriale ale Președintelui Curții de Apel Constanța care nu are competența legală de a verifica activitatea și măsurile luate de completurile de judecată, de a analiza o hotărâre judecătorească sau de a repune o cauză pe rol, fiindu-i interzis să intervină în activitatea altor judecători”.
„În considerarea dispozițiilor legale menționate, verificările administrative desfășurate la nivelul conducerii instanței nu pot avea ca obiect analizarea legalității sau temeiniciei hotărârilor judecătorești și nici modalitatea în care completurile de judecată au soluționat cauzele deduse judecății”.
„Pe cale de consecință, întrucât cererea formulată nu vizează aspecte privind organizarea sau activitatea administrativă a instanței, în afara celor referitoare la activitatea de judecată, iar aceste aspecte semnalate de dumneavoastră nu pot fi verificate prin exercitarea atribuțiilor manageriale ale Președintelui Curții de Apel Constanța care nu are competența legală de a examina dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată, nu se impune efectuarea unor verificări cu privire la aspectele sesizate și nu suntem în măsură să formulăm alte precizări suplimentare”.
