Raportul UNODC/EUDA arată că România are valori scăzute la tramadol, ketamină și canabis comparativ cu alte state europene, dar înregistrează o creștere constantă a consumului de „ecstasy” în rândul tinerilor (de la 2,5% în 2018 la 4,4% în 2024) și o structură atipică a tratamentului pentru stimulanți amfetaminici, dominată de substanțe puțin documentate.
Cel mai recent raport anual privind traficul și consumul de droguri, realizat de UNODC (Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate) împreună cu EUDA (Agenția Uniunii Europene pentru Droguri), plasează România într-o poziție relativ moderată la majoritatea substanțelor analizate – cu excepția notabilă a consumului de „ecstasy” în rândul tinerilor, unde țara noastră se numără printre statele cu cea mai accentuată creștere din ultimul deceniu.
Privite în ansamblu, datele plasează România într-o zonă de risc moderat, dar nu printre cele mai afectate state europene la majoritatea substanțelor clasice – tramadol, ketamină, canabis.
Excepțiile vin din două direcții relativ noi: creșterea constantă a consumului de „ecstasy” în rândul tinerilor, care urmează un traseu ascendent similar celui din Europa de Vest, și structura neobișnuit de fragmentată a tratamentului pentru stimulanți de tip amfetaminic, dominată de substanțe „necunoscute” încadrate generic drept „alte ATS” – un indiciu indirect al apariției unor noi compuși pe piața românească, insuficient documentați încă de sistemul medical.
Tratamentul pentru canabis: România, peste media de gen europeană
Conform datele structura pe sexe a persoanelor aflate în tratament pentru consum de canabis ca drog principal (date din 2024 sau cel mai recent an disponibil), în România aproximativ 88% dintre pacienții în tratament sunt bărbați, restul fiind femei. Este un procent apropiat de media regională, dar peste câteva state vest-europene.
La polul opus se află Albania, cu 100% bărbați în tratament pentru canabis – maximul absolut din grafic — în timp ce Danemarca înregistrează cea mai echilibrată distribuție pe sexe, cu aproximativ 70% bărbați și 30% femei, minimul ponderii masculine din tot eșantionul.
Raportul notează, la nivel general, că peste 80% dintre persoanele aflate în tratament pentru canabis în Europa sunt bărbați, cu un interval care variază exact între cele două extreme – Danemarca (~70%) și Albania (100%) – România situându-se confortabil în partea superioară a acestui interval, alături de state ca Türkiye sau Belarus.
Substanțe noi cu potențial psihoactiv (NPS): elevii români, printre cei mai expuși la pulberi
Graficul ESPAD 2024 (Sondajul European în Școli privind Alcoolul și alte Droguri), care arată sub ce formă raportează elevii de 15-16 ani că au întâlnit substanțele noi cu potențial psihoactiv, indică pentru România un profil dominat de formele „pulbere” (powders), cu o pondere de aproximativ 33%, urmate de variantele „altele” (~17%) și „lichide” (~10%); forma „erbacee” (herbal) rămâne totuși cea mai raportată, la circa 55%.
Comparativ, Slovacia și Estonia au cele mai ridicate ponderi ale formei erbacee (peste 65-70%), în timp ce Norvegia este singura excepție clară din tot eșantionul european, unde pulberile domină categoric, cu aproape 70%, mult peste orice altă țară – inclusiv România.
Practic, România se află undeva la mijloc: nu atinge nivelul Norvegiei la pulberi, dar are o pondere a acestei forme net superioară mediei restului statelor analizate, unde forma erbacee este, de regulă, dominantă covârșitor.
Tramadol: România, printre cele mai sigure țări din eșantion
La capitolul decese prin supradoză atribuite tramadolului, România apare cu un nivel extrem de scăzut — aproximativ 0,2-0,3 decese la un milion de locuitori cu vârste între 15 și 64 de ani, echivalentul a doar 2 decese raportate în cel mai recent an disponibil.
Diferența față de polul opus este enormă: Estonia înregistrează cea mai mare rată din eșantion, cu aproape 14 decese la un milion de locuitori (12 decese în total, dar pe o populație mică), urmată de Finlanda (aproximativ 7 la un milion, 25 de decese) și Luxemburg (peste 8,5 la un milion, doar 4 decese, dar pe o populație redusă).
La polul inferior, alături de România se află Turcia, cu un nivel similar, aproape nul. Raportul precizează separat că cele mai multe decese absolute legate de tramadol din Europa au fost înregistrate în Regatul Unit – 233 de cazuri în 2024 – deși rata per capita nu este la fel de ridicată ca în statele baltice sau nordice menționate. Contextul global al raportului confirmă acest tipar: consumul non-medical de tramadol rămâne concentrat masiv în Africa de Vest și Centrală (98% din cantitățile confiscate la nivel mondial între 2019 și 2024), iar Europa, inclusiv România, joacă un rol marginal în acest fenomen.
Ketamină: tendință de creștere
Datele despre reziduurile de ketamină din apele uzate (mg per 1.000 de persoane pe zi, 2025) arată pentru România un nivel de aproximativ 12-13 mg/1.000 persoane/zi — comparabil cu Finlanda și ușor sub Austria, dar net inferior liderilor.
Regatul Unit domină categoric clasamentul, cu o medie de aproape 200 mg/1.000 persoane/zi (cu un interval de variație uriaș, între 55 și peste 340, semn al unor diferențe foarte mari între orașele monitorizate), urmat de Canada (~90, cu un vârf posibil de peste 250) și Statele Unite (~78).
La polul opus, Republica Coreea înregistrează cel mai scăzut nivel detectat, aproape de zero. România se află, așadar, în partea inferioară a clasamentului, dar raportul atrage atenția asupra unui detaliu important: piața ilicită de ketamină „s-a extins dincolo de Asia”, iar orașele din Europa de Vest și Centrală au înregistrat creșteri ale consumului, în special între 2024 și 2025 – un context în care nivelul actual, scăzut, al României nu garantează că situația va rămâne neschimbată.
Ecstasy: România, printre țările cu cea mai rapidă creștere a consumului
Cel mai îngrijorător semnal pentru România vine din graficul privind consumul de „ecstasy” în rândul tinerilor adulți (15-34 ani), pe perioada 2014-2024, care include explicit doar țările cu prevalență în creștere. România apare cu o evoluție constant ascendentă: de la aproximativ 2,5% în 2018, la circa 4,4% în 2024 — practic o dublare a prevalenței consumului în șase ani.
La polul superior, Țările de Jos (Olanda) domină clasamentul, cu o prevalență de peste 10% în 2024 – atinsă după un parcurs oscilant, cu un vârf de aproape 10% deja în 2022. La polul inferior al graficului, Cipru și Malta pornesc de la niveluri aproape nule (sub 0,5%) la începutul perioadei analizate, deși și acestea înregistrează creșteri vizibile spre finalul intervalului. România se situează, la finalul perioadei, în treimea superioară a acestui grup de țări „în creștere” – peste Slovacia, Slovenia sau Italia, dar încă departe de nivelul olandez.
Raportul general confirmă acest tipar la nivel european: consumul de „ecstasy” este concentrat în special în Europa de Vest și Centrală (1,2% prevalență, aproape 4 milioane de consumatori), comparativ cu Europa de Est și de Sud-Est (0,4%, sub 800.000 de consumatori) – iar România pare să se îndepărteze de profilul tipic al regiunii sale, aproprierea de tiparul vest-european fiind un semnal de monitorizat.
Stimulante de tip amfetaminic (ATS): metamfetamina, mai prezentă decât media regională
În România, amfetamina propriu-zisă reprezintă doar circa 27% din consumul de ATS recomandat pentru tratamente medicale, metamfetamina aproximativ 17%, iar categoria „alte stimulante de tip amfetaminic” domină clar, cu peste 55% – un profil complet diferit de restul regiunii.
Proporția persoanelor cu ATS ca drog principal din totalul celor aflate în tratament este de aproximativ 10% în România.
Pentru comparație, Bulgaria este la polul opus, cu 100% dintre tratamentele ATS atribuite amfetaminei clasice și o proporție de doar ~9% din totalul tratamentelor. Türkiye se află la celălalt extrem structural, cu doar 5% amfetamină și aproape 95% metamfetamină, dar și cu cea mai mare proporție din regiune a ATS în totalul tratamentelor – peste 40%, de patru ori mai mult decât România. Practic, România are cea mai diversificată – și, implicit, cea mai puțin previzibilă – structură a consumului de stimulanți din cele patru țări comparate, fapt care complică și răspunsul autorităților sanitare, orientat de regulă pe substanțele dominante cunoscute.
