La Pungești, comuna devenită simbol al protestelor împotriva Chevron, economia locală rămâne modestă: 15 firme și cooperative identificate au raportat împreună afaceri de circa 3,68 milioane de lei și 20 de angajați în 2025. În septembrie 2026, Primăria încă achiziționa studii pentru înființarea unei rețele de canalizare. La 13 ani de la protestele care au făcut cunoscută localitatea pe harta României, dar și a Europei, și la 11 ani după retragerea americanilor de la Chevron, dezvoltarea comunei rămâne o problemă nerezolvată
Din 14 octombrie 2013, atunci când începea săptămâna protestelor împotriva exploatării gazelor de șist, și până acum, viața în comuna vasluiană Pungești nu s-a schimbat prea mult.
Lipsa de oportunități pentru o viață decentă în comuna Pungești a rămas neschimbată în cei 13 ani care au trecut de atunci.
Dar totul putea începe să se schimbe în acel an, 2013
La 13 ani de la protestele împotriva Chevron și la 11 ani de la retragerea companiei, Pungești pare rămasă în urma schimbărilor care au transformat restul societății. Afacerile identificate susțin puține locuri de muncă, iar pentru canalizare încă se cumpără studii. Promisiunea unei dezvoltări în jurul gazelor de șist s-a stins, însă nevoia de investiții a rămas. Datele nu demonstrează că plecarea americanilor a provocat sărăcia, dar arată cât de modestă este economia locală.
Chevron, un gigant energetic american, promova locuri de muncă, contracte pentru furnizori și sprijin pentru comunități. În primul trimestru din 2014, compania anunța un milion de lei investit în pregătirea șantierului de la Pungești. Pentru trei perimetre din Dobrogea, angajamentele inițiale însumau 82,42 milioane de dolari. Aceste sume nu reprezentau un buget destinat Pungeștiului, unde nu fusese anunțat un număr garantat de angajări.
În 2013, administrația americană pentru energie (US Energy Administration) estima pentru întreaga Românie aproximativ 1.444 de miliarde de metri cubi de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic. Mare parte din acestea erau în zona Vasluiului.
Nu au dorit nici măcar să permită exploatarea
În 2013, Chevron pregătea explorarea, cu perspectiva unei exploatări comerciale ulterioare. Compania americană considera că în zona comunei Pungești poate exploata o mare parte din cele aproximativ 1.444 de miliarde de metri cubi de resurse de gaze de șist. Desigur, asta dacă rezultatele și autorizațiile o permiteau. Autorizația din octombrie privea amplasarea unei sonde de explorare.
Ca să facem o comparație, cele 1.444 de miliarde de metri cubi de resurse de gaze de șist recuperabile tehnic reprezintă o cantitate de două ori mai mare decât rezervele de gaze prognozate a fi în perimetrul Neptun Deep și care vor fi exploatate din 2027 de OMV Petrom și Romgaz.
La Siliștea, Chevron a forat în 2014 pentru evaluarea potențialului gazelor de șist. Nu există o valoare publică verificată a unui zăcământ comercial confirmat la Pungești. Compania promova perspectiva locurilor de muncă, a contractelor pentru furnizori și a unor investiții comunitare în drumuri și acces la apă.
Răscoală de la Pungești
Locuitorii din Pungești – și nu numai – nici nu au mai apucat să știe câte gaze de șist sunt în zonă pentru că de pe 14 octombrie au pornit protestele împotriva exploatării gazelor de șist.
Ajutați de preoți, de organizații de mediu – cum ar fi inclusiv Greenpeace (ce mai mare și reputată organizație de protecție a mediului din lume), de politicieni printre care era și actualul Președinte al României, Nicușor Dan, dar și de o parte a presei, oamenii din Pungești au renunțat și la șansă de a ști dacă pot avea o viața mai bună. Pentru că până la urmă, rezervele de gaze de șist nu au ajuns să fie confirmate oficial niciodată.
„Nu vrem gaze de șist!” a fost mesajul central al protestelor de la Pungești din octombrie 2013. Localnicii scandau împotriva proiectului Chevron, invocând protejarea apei și a terenurilor agricole. Una dintre cele mai categorice declarații îi aparținea protopopului Bârladului, Vasile Lăiu: „Prefer să mor cu fruntea sus decât cu capul în noroiul Chevron-ului”.
La manifestația de solidaritate organizată la Cluj, în octombrie 2013, participanții afișau pancarte cu mesajele „Refuz, rezist, nu vreau gaze de șist”, „Acum ori niciodată, prin Pungești nu se trece” și „Solidaritate cu Pungești”. Relatarea presei nu identifica autorii individuali ai acestor sloganuri.
În februarie 2014, la protestul din Păltiniș, la care au participat și săteni din Pungești, s-au auzit „Vrem agricultură, nu fractură!”, „Uniți salvăm toată România!” și „Jos Ponta!”. Mesajele exprimau atât opoziția față de fracturarea hidraulică, cât și nemulțumirea față de sprijinul Guvernului pentru Chevron.
Chevron a renunțat oficial la exploatare în 2015. Cu mult înainte au părăsit Pungeștiul organizațiile de mediu, politicienii și chiar și presa.
Au rămas locuitorii din comună să-și continue viața lipsită de oportunități în propria localitate.
Cum e viața în Pungești în 2026
Asta pentru că în rest, viața în Pungești nu s-a schimbat prea mult în 13 ani.
Comuna Pungești cuprinde nouă sate: Pungești, Armășoaia, Cursești-Deal, Cursești-Vale, Hordila, Rapșa, Siliștea, Stejaru și Toporăști.
Înaintea protestelor din 2013, recensământul din 2011 înregistrase 3.223 de locuitori. Ultimul recensământ, din 2021, indică 2.840, cu 383 mai puțini, o scădere de aproape 12%. Acestea sunt valori pentru întreaga comună, nu doar pentru satul Pungești, iar cifra din 2021 nu trebuie prezentată drept populația măsurată în 2026.
În realitate, populația care mai trăiește în cele șapte sate este sub 2.000 de locuitori, așa cum reies din datele de la votul din 2024, au votat undeva la 1.200 de oameni, dar și din estimările autorităților locale..
Doar 100 de locuri de muncă sunt în Pungești, dintre care 20 în mediul privat
Oricare ar fi numărul real al locuitorilor care mai dorm noaptea prin Pungești, cert este că doar maximum 20 lucrează în firmele înregistrate în satele comunei. Alți maximum 105 de locuri de muncă sunt la stat. Am putea spune că statul are angajați de patru ori mai mulți decât cei din privat, dacă cifrele nu ar fi totuși ridicol de mici.
Cele 15 firme și cooperative analizate din comuna Pungești, conform ListaFirme.ro au raportat, în 2025, un număr mediu cumulat de doar 20 de angajați.
În administrația locală și învățământ, datele disponibile indică 56 de salariați și doi aleși locali, însă cifrele provin din ani diferiți.
Potrivit statului de funcții aprobat prin HCL Pungești nr. 56 din 19 decembrie 2024, Primăria Pungești avea 20 de posturi ocupate: 18 salariați, primarul și viceprimarul. Separat, documentul prevedea 45 de posturi de asistenți personali ai persoanelor cu handicap, fără precizarea numărului ocupat.
Școala Gimnazială nr. 1 Pungești și structurile arondate aveau sub 40 de cadre didactice. Numărul nu include personalul didactic auxiliar și administrativ.
Se ajunge astfel la 105 locuri de muncă în sistemul public. Însă, nu toate aceste posturi erau ocupate.
Afacerile din Pungești: O singură firmă realizează peste jumătate din afacerile comunei
Potrivit centralizării bilanțurilor pentru 2025 cu ajutorul aplicației ListaFirme.ro, cea mai mare companie din selecție este Matheo Petro SRL, din Siliștea, deținută de Petronel Moroșanu. Constructorul a raportat o cifră de afaceri de 1,94 milioane de lei, un profit net de aproximativ 1,08 milioane de lei și cinci angajați. Singură, firma concentrează circa 53% din afacerile celor 15 entități.
În același sat, Mar-Chris Construct SRL, deținută de Marius-Alexandru Moroșanu, nu are o cifră de afaceri indicată în tabelul analizat și nu a raportat salariați.
În satul Pungești, cele șapte entități centralizate au avut împreună afaceri de aproximativ 1,12 milioane de lei și nouă angajați. Principala societate este Lid Perju Forest SRL, din exploatarea forestieră, cu afaceri de 639.724 de lei și trei salariați.
Comerciantul alimentar Costalex SRL a raportat 353.321 de lei, pierderi de 64.544 de lei și trei angajați. Brutăria Duțu SRL a avut afaceri de 107.316 lei, pierderi de 61.334 de lei și doi salariați. Pentru Motocordex SRL și Flori Unelte și Accesorii SRL, tabelul nu indică afaceri în 2025, iar numărul angajaților este zero.
În Armășoaia, Alerim Stil SRL a înregistrat afaceri de 391.299 de lei și un angajat. În Cursești-Deal, Minighelo SRL a avut 141.183 de lei, pierderi și un salariat, iar Iur-Sedialni SRL, din domeniul recreativ, a raportat 15.210 lei și niciun angajat.
În Toporăști, PUF Helpconstruct SRL, Movemaster SRL și Royal Detailing Vaslui SRL au realizat împreună afaceri de aproximativ 75.900 de lei, cu patru salariați.
Nicio fermă importantă
Unul din argumentele protestatarilor din 2013 era că exploatarea fazelor de șist duce și la distrugerea solului care nu ar mai fi fost apoi apt pentru agricultură. Argument corect, doar că Pungeștiul nu era nici atunci, nici acum o localitate cu ferme agricole importante. Desigur, locuitorii se întrețineau și atunci și acum din animalele crescute pe lângă case.
Cea mai impornată fermă agricolă din Pungești este Sibea Corporation SRL, cu activități auxiliare producției vegetale, și Crescătorii de Animale Pungești Cooperativa Agricolă. Sibea a avut afaceri de 24.242 de lei, fără angajați, și datorii de circa 2,56 milioane de lei. Cooperativa a raportat un angajat și venituri totale de 282.690 de lei. Aceste venituri nu au fost adăugate automat cifrei de afaceri, indicator distinct.
În zonă este documentată și o microfermă de vaci de lapte a Agroferma SRL, societate prezentată de lichidator ca fiind în faliment, pentru care analiza nu cuprinde un bilanț din 2025.
Comuna nu are nici acum canalizare
Conducerea Chevron și Guvernul României, condus atunci de Victor Ponta
Comuna este condusă de Nicolae-Cătălin Stamate, PSD, primar din 2020 și reales în iunie 2024. În mesajul publicat pe site-ul Primăriei, fără o dată precisă a declarației, acesta explică obiectivul administrației:
„Prin investițiile din infrastructură și educație, sperăm să determinăm stabilizarea familiilor tinere în localitate și astfel să putem oferi oportunități de afaceri noi”.
Pe 9 septembrie 2026, Primăria a atribuit firmei Instalcad Energy SRL, pentru 15.000 de lei, realizarea unui studiu de inundabilitate pentru un proiect de înființare a unei rețele de canalizare menajeră.
Pungești este inclusă și în contractul regional Aquavas privind rețelele de apă și canalizare din șapte comune. Existența contractului nu echivalează cu recepționarea lucrărilor sau cu racordarea tuturor gospodăriilor.
Nicușor Dan, liderul politicienilor care s-au opus exploatării gazelor de șist
Printre opozanți s-a aflat Nicușor Dan, atunci președintele Asociației Salvați Bucureștiul. La 20 martie 2014, România Curată relata că acesta anunța demersuri pentru suspendarea activității Chevron, invocând presupuse încălcări ale acordului de mediu și probleme ale autorizației de construire. Erau argumentele susținute de activist, nu constatări judiciare prezentate în acel articol.
Într-un text semnat pe 15 septembrie 2014, Nicușor Dan își explica explicit poziția: „m-am implicat ferm anti – gaze de șist, conștient că îmi risc credibilitatea și nemulțumesc pe mulți dintre susținătorii mei”.
El ceruse o dezbatere despre riscuri și reglementări și susținea că exploatarea resurselor trebuie realizată cu tehnologii care protejează mediul.
Despre implicarea în proteste a actualului președinte Nicușor Dan și despre schimbarea sa de poziție de la blocarea exploatărilor gazelor de șist la importul lor sub firmă lichefiată, NewsCenter.ro a mai scris aici.
Protopopul Bârladului, unul dintre liderii mobilizării
Biserica a avut reprezentanți implicați direct în proteste. Vasile Lăiu, protopopul Bârladului, era unul dintre principalii organizatori ai mișcării anti-Chevron. Presa locală îl prezenta în fruntea reprezentanților societății civile veniți la Pungești, iar Le Monde îi dedicase, în iunie 2013, un material despre rolul său în opoziția față de gazele de șist.
Declarația sa devenită emblematică era: „Prefer să mor cu fruntea sus decât cu capul în noroiul Chevron-ului”. Lăiu nu mai conduce Protopopiatul Bârlad din septembrie 2023, când a fost numit Andrei Mereuță. În iulie 2024, Episcopia Hușilor îl prezenta ca paroh al Bisericii „Sfântul Ilie” din Bârlad.
Retragerea americanilor și problema rămasă
În februarie 2015, Chevron a confirmat renunțarea la proiectele din România. Compania a invocat o decizie comercială: proiectul „nu poate concura în acest moment într-un mod favorabil cu alte oportunități de investiție din portofoliul global al Chevron”.
Cu un an și jumătate înainte, pe 3 octombrie 2013, societatea obținuse autorizația pentru amplasarea unei sonde de explorare la Siliștea. Urma să stabilească potențialul zăcămintelor și dacă acestea puteau justifica o exploatare comercială. Nu era o investiție cu venituri și locuri de muncă garantate pentru comună.
Localnicii se temeau că eventuala exploatare prin fracturare hidraulică le-ar afecta apa, terenurile și sănătatea. Începând din 14 octombrie 2013, au blocat accesul utilajelor, au instalat corturi și au rămas pe câmp. Li s-au alăturat activiști și preoți. „Nu vrem gaze de șist!” a devenit mesajul central al protestelor. La manifestațiile de solidaritate apărea și sloganul: „Refuz, rezist, nu vreau gaze de șist”.
Premier era Victor Ponta, care susținea explorările. În octombrie 2013, aflat în Statele Unite, declara că „independența energetică este un obiectiv național”. Întrebat despre o eventuală retragere a Chevron, răspundea: „Nici vorbă de retras din România”.
