Contracte energetice de peste un miliard de dolari în Balcani, oferite unei companii apropiată de Donald Trump. Legăturile cu România

Gazoductul din fosta Iugoslavie, sursa: https://dtt-net.com/

Gazoductul din fosta Iugoslavie, sursa: https://dtt-net.com/

O companie aproape necunoscută, fără experiență demonstrată în proiecte energetice de amploare, este pe punctul de a obține contracte de peste un miliard de dolari în Balcani pentru construirea unor infrastructuri energetice strategice.

În spatele acesteia se află persoane cu legături directe cu cercul apropiat al președintelui american Donald Trump, potrivit unei investigații publicate de The Guardian.

Este vorba despre AAFS Infrastructure and Energy, o firmă care negociază preluarea unui rol central în realizarea gazoductului Southern Interconnection, proiect destinat să conecteze Bosnia și Herțegovina la terminalele de gaze naturale lichefiate din Croația și să reducă dependența regiunii de gazele rusești.

Valoarea totală a proiectelor analizate depășește un miliard de dolari. Potrivit documentelor consultate de jurnaliștii britanici, numai gazoductul ar urma să coste aproximativ 300 de milioane de euro, la care s-ar adăuga alte aproximativ 900 de milioane de euro pentru construirea unor centrale energetice.

O firmă mică, un proiect uriaș

AAFS nu este însă o companie cunoscută în industria energetică internațională. Sediul său din Sarajevo se află într-o clădire modestă, iar firma nu are în portofoliu proiecte comparabile cu cele pe care urmează să le dezvolte.

Totuși, compania are un avantaj important: conexiuni politice puternice în Statele Unite.

Printre reprezentanții firmei se numără Jesse Binnall, avocat din Washington care i-a reprezentat pe Donald Trump și pe Donald Trump Jr. în mai multe procese cu miză politică. Celălalt nume important este Joe Flynn, fratele fostului consilier pentru securitate națională Michael Flynn și fost colaborator al campaniilor electorale ale lui Donald Trump.

Ambii au fost implicați în campaniile care au contestat rezultatul alegerilor prezidențiale americane din 2020 și au susținut public teoria conform căreia victoria lui Joe Biden ar fi fost afectată de fraude electorale.

Cum a apărut proiectul

Compania bosniacă AAFS a fost înființată în 2021 de omul de afaceri Amer Bekan. Firma a rămas practic necunoscută până în 2025, când au fost cooptați partenerii americani.

Inițial, discuțiile dintre reprezentanții companiei și autoritățile bosniace vizau modernizarea a două aeroporturi, investiție estimată la aproximativ 300 de milioane de dolari.

Ulterior, oficialii bosniaci le-au propus să preia și dezvoltarea gazoductului Southern Interconnection, considerat unul dintre cele mai importante proiecte energetice din Balcani.

Proiectul este susținut de Washington de mai mulți ani și are un obiectiv strategic clar: diminuarea influenței energetice a Rusiei în Europa de Sud-Est și crearea unei piețe pentru gazele naturale lichefiate exportate de Statele Unite.

Fără licitație competitivă

Una dintre cele mai controversate componente ale afacerii este faptul că AAFS a fost desemnată drept constructor și operator al proiectului fără organizarea unei proceduri competitive de licitație.

În martie 2026, legislația adoptată în Bosnia și Herțegovina a prevăzut explicit că AAFS poate deveni contractorul proiectului.

Organizația Transparency International a criticat dur această abordare, avertizând că atribuirea directă a unor proiecte strategice de asemenea dimensiuni poate crea riscuri majore de corupție și poate afecta transparența investițiilor publice.

Și Uniunea Europeană și-a exprimat îngrijorarea. Potrivit The Guardian, ambasadorul UE în Bosnia a transmis liderilor politici de la Sarajevo un avertisment confidențial prin care le cerea consultarea Bruxelles-ului înainte de modificarea politicilor energetice.

Interes strategic pentru Statele Unite

Administrația Trump susține însă fără rezerve proiectul.

Departamentul de Stat american a transmis că Southern Interconnection reprezintă o prioritate a politicii energetice americane și că va contribui la diversificarea aprovizionării Bosniei și Herțegovinei.

„Acest parteneriat consolidează independența energetică și pune capăt dependenței de gazele rusești”, a transmis Ambasada SUA la Sarajevo.

În spatele argumentelor energetice există însă și o dimensiune economică importantă. Gazoductul ar permite creșterea importurilor de gaze naturale lichefiate provenite din Statele Unite, într-un moment în care Europa încearcă să elimine complet importurile din Rusia.

Rolul lui Milorad Dodik

Un alt element sensibil al dosarului este implicarea indirectă a liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik.

Până recent, Dodik era considerat unul dintre cei mai controversați politicieni din Balcani și fusese sancționat de administrația Biden pentru presupuse acte de corupție și pentru atacurile la adresa acordului de pace care a pus capăt războiului din Bosnia.

După revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, situația s-a schimbat radical. Sancțiunile americane au fost anulate, iar apropiații lui Dodik au început o campanie intensă de lobby în cercurile republicane din Washington.

Michael Flynn, fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, ar fi fost unul dintre consultanții implicați în acest proces.

În aprilie 2026, Donald Trump Jr. a efectuat o vizită în Banja Luka, principalul oraș al Republicii Srpska, unde a fost primit de familia Dodik și de liderii politici locali.

Observatorii politici consideră că sprijinul acordat proiectului Southern Interconnection face parte dintr-un pachet mai larg de negocieri între administrația americană și actorii politici din Bosnia.

O nouă formă de diplomație economică

Investigația The Guardian ridică o întrebare mai amplă despre modul în care politica externă americană se transformă în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump.

Criticii susțin că granița dintre interesele strategice ale Statelor Unite și interesele economice ale persoanelor apropiate președintelui devine tot mai greu de identificat.

În cazul Bosniei și Herțegovinei, miza nu este doar una comercială. Gazoductul Southern Interconnection este considerat un proiect esențial pentru securitatea energetică a întregii regiuni, într-o zonă care încă resimte efectele conflictelor din anii ’90 și unde influența Rusiei rămâne puternică.

Dacă toate aprobările vor fi obținute, compania AAFS, aproape necunoscută până acum câțiva ani, ar putea ajunge să controleze unul dintre cele mai importante proiecte energetice din Europa de Sud-Est, în valoare de peste un miliard de dolari, devenind un exemplu al felului în care geopolitica, energia și afacerile se intersectează în noua administrație Trump.

Legăturile cu România

Deși gazoductul Southern Interconnection din Bosnia și Herțegovina nu traversează România și nu este conectat direct la sistemul național de transport al gazelor, proiectul are legături indirecte importante cu interesele energetice românești. Gazoductul este parte a unei strategii mai ample susținute de Statele Unite și Uniunea Europeană pentru reducerea dependenței Europei de gazele rusești și dezvoltarea unor rute alternative de aprovizionare.

Proiectul ar urma să conecteze Bosnia la terminalul LNG Krk din Croația, prin care intră în regiune gaze naturale lichefiate provenite inclusiv din Statele Unite. Același obiectiv este urmărit și prin Coridorul Vertical al Gazelor, care leagă Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Europa Centrală. România ocupă un rol-cheie în această arhitectură energetică regională, atât prin infrastructura Transgaz și gazoductul BRUA, cât și prin viitoarea producție din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră.

În acest context, gazoductul din Bosnia face parte din aceeași rețea strategică de proiecte care urmăresc înlocuirea gazului rusesc cu LNG american, gaze azere și, pe termen mediu, gaze românești din Marea Neagră. Din acest motiv, evoluțiile din Bosnia sunt urmărite atent și la București.

Investigația The Guardian este relevantă și pentru România deoarece descrie modul în care persoane apropiate de Donald Trump au ajuns în centrul unui proiect energetic de peste un miliard de dolari.

În România, apropierea este căutată prin contracte de lobby evaluate la milioane de dolari și prin eforturile administrației de a obține o întâlnire oficială între Nicușor Dan și Donald Trump. Din punct de vedere jurnalistic, comparația relevantă este că ambele state par să considere că relația cu oamenii din anturajul Trump a devenit o resursă strategică, fie pentru energie, fie pentru influență diplomatică

Lasă un răspuns