Un raport al Curții de Conturi privind situațiile financiare ale Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale pentru 2024 identifică plăți estimate la peste 10,2 milioane de lei pentru stimulente de inserție acordate unor beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile legale, nereguli estimate la aproape 3 milioane de lei în cazul pensiilor de serviciu ale magistraților și suspiciuni privind prețurile unor echipamente cumpărate prin PNRR pentru digitalizarea Inspecției Muncii. Auditorii au mai identificat probleme în acordarea unor indemnizații sociale și în gestionarea bunurilor achiziționate din fonduri europene.
Curtea de Conturi a emis o opinie cu rezerve asupra situațiilor financiare consolidate ale Ministerului Muncii pentru anul 2024, după ce a constatat deficiențe cu influențe semnificative asupra raportărilor financiare și probleme legate de eficiența controlului intern.
Raportul, înregistrat la 5 octombrie 2026, vizează atât aparatul central al ministerului, cât și cele 130 de entități subordonate cu personalitate juridică, între care Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, Inspecția Muncii și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități.
Printre constatările auditorilor se numără acordarea unor drepturi salariale fără respectarea regulilor privind cumulul majorărilor, plăți sociale pentru persoane care nu îndeplineau condițiile legale, erori în calcularea unor pensii și suspiciuni privind prețurile echipamentelor cumpărate pentru proiectul Reges Online.
Stimulente de 10 milioane de lei, beneficiari neeligibili
Una dintre constatările importante privește stimulentul de inserție, acordat părinților care revin la activitatea profesională în condițiile prevăzute de lege. Curtea de Conturi a estimat la 10.211.493 de lei cheltuielile și plățile efectuate în 2024 de unele agenții teritoriale pentru plăți și inspecție socială pentru beneficiari care nu mai îndeplineau condițiile legale.
Din această sumă, 9.769.818 de lei reprezintă plăți către persoane care nu realizaseră, în perioada verificată, venituri supuse impozitului, iar 441.675 de lei reprezintă stimulente acordate unor beneficiari care figurau simultan ca șomeri.
Auditorii au identificat aceste situații prin verificări pe eșantioane și estimări statistice extinse asupra populației de tranzacții analizate. Instituția de control a recomandat extinderea verificărilor, stabilirea întinderii eventualului prejudiciu și recuperarea sumelor plătite necuvenit. De asemenea, a cerut adaptarea aplicației informatice, astfel încât să includă informații despre debite și rețineri, precum și consolidarea controalelor privind eligibilitatea beneficiarilor.
3 milioane de lei, nereguli privind pensiile magistraților
Raportul vizează și modul în care unele case teritoriale de pensii au calculat și plătit pensiile magistraților. Curtea de Conturi a estimat la 2.954.497 de lei suma aferentă unor plăți și cheltuieli efectuate cu nerespectarea cadrului legal, în situații în care pensiile de erau restante, nu erau corelate cu punctajul obținut din contributivitate sau continuau să fie plătite în mod eronat, deși beneficiarii îndeplineau condițiile pentru trecerea la pensia pentru limită de vârstă.
Auditorii au constatat, totodată, că anumite cheltuieli au fost suportate integral din bugetul de stat, deși o parte trebuia suportată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Această situație a generat atât supraevaluarea cheltuielilor bugetului de stat, cât și subevaluarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat.
Curtea de Conturi a recomandat extinderea verificărilor, stabilirea întinderii eventualului prejudiciu și recuperarea acestuia prin efectuarea corecțiilor între cele două bugete.
Indemnizații cu erori acordate persoanelor persecutate politic
O altă categorie de plăți analizată de Curtea de Conturi privește indemnizațiile acordate persoanelor persecutate din motive politice de regimul comunist, precum și celor deportate în străinătate sau constituite în prizonieri.
Pentru anul 2024, auditorii au estimat la 5.530.375 de lei plățile și cheltuielile supraevaluate de unele case teritoriale de pensii.
Din această sumă, 4.718.549 de lei reprezintă indemnizații al căror cuantum nu ar fi fost corelat cu categoria beneficiarului, tipul pedepsei și perioada persecuției. Alte 811.826 de lei reprezintă plăți efectuate prin mandatari în baza unor procuri expirate înaintea lunii în care au fost acordate drepturile.
În cadrul verificărilor, auditorii au analizat un eșantion de 30 de cazuri privind calcularea indemnizațiilor. În 21 dintre acestea au confirmat probleme legate de încadrarea beneficiarului, de perioada luată în calcul sau de tipul pedepsei. Într-un alt eșantion, format tot din 30 de cazuri, au fost identificate trei situații în care plățile fuseseră făcute prin intermediul unor persoane împuternicite ale căror procuri nu mai erau valabile.
Auditorii au mai identificat nereguli estimate la 183.548 de lei în cazul indemnizațiilor acordate persoanelor persecutate din motive etnice. Acestea au vizat atât plăți prin procuri expirate, cât și indemnizații calculate eronat pentru aceiași beneficiari și aceleași perioade de persecuție.
Suspiciuni privind echipamentele pentru Reges Online
Una dintre cele mai importante constatări privește achizițiile realizate de Inspecția Muncii în cadrul proiectului Reges Online, destinat reformării evidenței și monitorizării relațiilor de muncă.
Curtea de Conturi a identificat suspiciuni privind realitatea prețurilor plătite pentru unele echipamente cumpărate prin PNRR. Potrivit raportului, produsele similare identificate pe site-urile unor producători și comercianți erau oferite la prețuri semnificativ mai mici.
Diferențele de preț pentru produsele comparate variau între aproximativ 1,5 și 17 ori. Auditorii au atras atenția că, deși valoarea totală facturată includea și servicii de instalare și configurare, acestea nu erau detaliate în oferta financiară, iar diferențele de preț rămâneau semnificative.
Raportul menționează două facturi emise de furnizor, în valoare de 11.681.428 de lei și, respectiv, 15.938.515 lei.
Un alt element care a atras atenția auditorilor este faptul că unele echipamente cumpărate pentru Reges Online au fost identificate și în cadrul proiectului Hub Servicii, derulat de minister, la valori de aproape două ori mai mici, deși proveneau de la același furnizor.
Curtea de Conturi a constatat astfel că există suspiciuni privind realitatea prețurilor de achiziție și impactul acestora asupra valorii echipamentelor plătite din fonduri europene.
Departamentul XI al Curții de Conturi a solicitat verificări din partea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin Direcția Generală Antifraudă Fiscală. În urma controlului comunicat în iunie 2025, ANAF nu a constatat încălcări ale legislației fiscale privind înregistrarea și declararea achizițiilor verificate. Totuși, raportul Curții de Conturi precizează că suspiciunile privind prețurile s-au menținut, iar ANAF și-a rezervat dreptul de a reveni asupra verificărilor dacă vor apărea informații fiscale relevante.
Indemnizații pentru nevăzători care aveau permise auto valabile
Curtea de Conturi a identificat și plăți estimate la 3.299.707 de lei pentru indemnizații acordate unor persoane încadrate în grad de handicap vizual grav, în cazul cărora existau suspiciuni privind corectitudinea încadrării sau menținerii acestui statut.
Auditorii au comparat bazele de date privind plata indemnizațiilor cu cele referitoare la permisele de conducere valabile. Potrivit raportului, existența unui permis auto valabil în cazul unei persoane încadrate cu handicap vizual grav este incompatibilă cu gradul de deficiență declarat și ridică întrebări privind corectitudinea documentelor sau a evaluării medicale.
Curtea de Conturi a recomandat identificarea tuturor situațiilor de acest tip, verificarea eligibilității beneficiarilor și recuperarea sumelor acordate necuvenit, acolo unde se confirmă neregulile.
Salarii majorate nelegal și bunuri cumpărate, dar nefolosite
Raportul mai semnalează cheltuieli de personal estimate la 1.075.947 de lei, rezultate din cumularea unor majorări salariale care, potrivit auditorilor, nu puteau fi acordate simultan aceleiași persoane.
Problema a fost identificată la aparatul propriu al ministerului și la Inspecția Muncii, în legătură cu majorări de până la 25% pentru anumite activități și majorări de până la 50% pentru activitatea desfășurată în proiecte finanțate din fonduri europene.
Curtea de Conturi a arătat că majorarea pentru proiecte europene fusese aplicată la un salariu de bază deja majorat, deși legislația interzicea cumularea drepturilor respective. Auditorii au făcut trimitere și la o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din noiembrie 2024 privind interdicția cumulării unor asemenea majorări.
Au fost identificate și probleme în gestionarea activelor cumpărate prin proiecte europene. În cazul unor bunuri aferente proiectelor Hub Servicii și Reges Online, raportul menționează transferuri fără plată către alte instituții publice, calcularea amortizării pentru echipamente care nu fuseseră puse în funcțiune și înregistrarea contabilă necorespunzătoare a unor active.
Într-unul dintre cazurile analizate, Inspecția Muncii a calculat amortizarea unor echipamente Reges Online începând din noiembrie 2024, deși sistemul informatic a fost lansat în producție abia în 2025. Pentru bunurile incluse în eșantion, auditorii au identificat cheltuieli cu amortizarea de 648.967 de lei, iar instituția a efectuat corecții financiar-contabile în timpul auditului.
