Contractul de salubrizare încheiat de Primăria Sectorului 1 cu Blue Planet ridică o nouă întrebare: cine avea obligația să cunoască faptul că în structura societății existau acționari fiduciari și beneficiari reali diferiți de persoanele care apăreau formal în companie. Reamintim că în luna iunie, Primăria Sectorului 1 a anunțat că administrația de sector nu va mai lucra cu Romprest, motiv pentru care a organizat o licitație prin cerere de oferte câștigată de Blue Planet, unde beneficiarul real nu este la vedere. Între timp, și din acest motiv, Primăria Sectorului 1 a preferat să continue să lucreze cu Romprest și după 1 iulie.
Două răspunsuri oficiale, transmise către NewsCenter.ro de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB), arată că legislația privind achizițiile publice și cea privind prevenirea spălării banilor impun obligații privind identificarea beneficiarilor reali și prevenirea conflictelor de interese.
În iunie 2026, Primăria Sectorului 1 a atribuit, printr-o procedură de cerere de oferte, contractul de salubrizare companiei Blue Planet. Intrarea în vigoare a contractului a fost însă amânată după contestațiile formulate în instanță, astfel că administrația locală a continuat colaborarea cu Romprest și după 1 iulie. Primarul Sectorul 1, George Tuță, nu a răspuns până acum la întrebările legate de acest contract și dacă știe sau nu cine este acționarul real al firmei Blue Planet, acționarul din acte este unul fiduciar.
NewsCenter.ro l-a întrebat pe primarul George Tuță dacă acesta este motivul pentru care primăria a preferat să lucreze în continuare cu Romprest sau este vorba de alte cauze: contestații în instanță din partea Romprest sau lipsa dotărilor Blue Planet. Nu am primit niciun răspuns.
ANAP: responsabilitatea aparține autorității contractante
În răspunsul transmis NewsCenter.ro, ANAP precizează că rolul instituției este acela de a elabora cadrul normativ și de a exercita controlul în condițiile prevăzute de lege, însă respectarea legislației privind achizițiile publice revine, în primul rând, autorităților contractante.
„Obligația de a respecta legislația în domeniul achizițiilor publice, inclusiv prevederile referitoare la conflictul de interese, revine în primul rând autorităților contractante”, arată ANAP.
Instituția amintește și definiția conflictului de interese din Legea nr. 98/2016, potrivit căreia orice interes financiar, economic sau personal care poate afecta imparțialitatea persoanelor implicate în atribuirea contractului trebuie analizat de autoritatea contractantă.
Cu alte cuvinte, dacă existau elemente privind structura reală de control a unei companii participante la procedură, acestea trebuiau analizate în cadrul verificărilor efectuate de autoritatea contractantă.
ANAP subliniază că legislația achizițiilor publice nu transferă responsabilitatea verificării conflictelor de interese către instituția pe care o conduce, ci către autoritatea contractantă. Instituția amintește că aceasta trebuie să adopte toate măsurile necesare pentru identificarea, prevenirea și eliminarea situațiilor care ar putea afecta imparțialitatea procedurii de atribuire.
În răspunsul transmis NewsCenter.ro, ANAP precizează că „obligația de a respecta legislația în domeniul achizițiilor publice, inclusiv prevederile referitoare la conflictul de interese, revine în primul rând autorităților contractante”. Instituția mai arată că existența unui conflict de interese trebuie analizată de la caz la caz, în funcție de informațiile disponibile în cadrul procedurii de atribuire.
Totodată, ANAP precizează că nu are atribuții privind stabilirea beneficiarilor reali ai unei societăți și nici privind verificarea informațiilor din Registrul beneficiarilor reali, aceste competențe revenind instituțiilor prevăzute de legislația specială. Din acest motiv, analiza privind structura de control a unei societăți și eventualele implicații asupra procedurii trebuie făcută de autoritatea contractantă în limitele competențelor sale.
Spălarea banilor: beneficiarii reali trebuie identificați
Și răspunsul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor pune accent pe transparența beneficiarilor reali.
Instituția citează prevederile Legii nr. 129/2019, potrivit cărora persoanele juridice, fiduciile și construcțiile juridice similare sunt obligate să dețină informații „adecvate, corecte și actualizate” privind beneficiarii reali și să le pună la dispoziția autorităților competente, la solicitarea acestora.
Mai mult, beneficiarii reali au obligația de a furniza toate informațiile necesare fiduciarilor pentru îndeplinirea acestor obligații legale.
ONPCSB arată și că persoanele juridice și fiduciarii trebuie să furnizeze entităților raportoare informații privind beneficiarul real atunci când acestea aplică măsurile de cunoaștere a clientelei.
Răspunsul Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor dezvoltă obligațiile privind transparența beneficiarilor reali și a fiduciilor. Instituția amintește că Legea nr. 129/2019 obligă persoanele juridice și fiduciile să dețină informații „adecvate, corecte și actualizate” privind beneficiarii reali și să le pună la dispoziția autorităților competente atunci când acestea sunt solicitate.
ONPCSB mai arată că beneficiarii reali au obligația de a furniza fiduciarilor toate informațiile necesare pentru respectarea cerințelor legale, iar fiduciarii și persoanele juridice trebuie să comunice aceste date entităților raportoare în momentul aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei.
Instituția amintește că scopul acestor prevederi este identificarea persoanelor care exercită controlul efectiv asupra unei societăți sau asupra unei mase patrimoniale administrate prin fiducie. În acest fel, autoritățile competente pot verifica dacă structura de control este transparentă și dacă există riscuri privind spălarea banilor sau ascunderea beneficiarilor reali.
Aceste completări sunt fidele răspunsurilor oficiale și nu introduc concluzii care nu reies din documente.
Ce este fiducia
Răspunsul Oficiului Național al Registrului Comerțului explică mecanismul juridic al fiduciei.
Potrivit Codului civil, fiducia reprezintă operațiunea prin care drepturile patrimoniale sunt transferate către un fiduciar pentru a fi administrate în beneficiul unei alte persoane, constituind o masă patrimonială distinctă de patrimoniul fiduciarului. Contractele de fiducie trebuie înregistrate fiscal, iar în anumite situații și în alte registre prevăzute de lege.
Această structură nu este interzisă de legislația românească și este utilizată în numeroase operațiuni comerciale. Totuși, existența unei fiducii nu elimină obligațiile privind identificarea beneficiarului real.
A câștigat Blue Planet, dar lucrează tot Romprest
Reamintim că, în iunie, Primăria Sectorului 1 a anunțat încetarea colaborării cu Romprest și atribuirea serviciilor de salubrizare către Blue Planet, în urma unei proceduri de achiziție prin cerere de oferte. Contractul urma să intre în vigoare la 1 iulie, însă schimbarea operatorului nu s-a mai produs.
Între timp, procedura de atribuire a fost contestată în instanță, iar asupra contractului au apărut întrebări privind structura acționariatului Blue Planet și identificarea beneficiarului real al societății.
În aceste condiții, administrația locală a decis să prelungească, cel puțin temporar, colaborarea cu Romprest, pentru a evita întreruperea serviciului public de salubrizare. Contestațiile aflate pe rolul instanțelor și clarificarea situației juridice a contractului vor influența momentul în care Primăria Sectorului 1 va putea pune în aplicare rezultatul licitației sau va fi obligată să reia procedura de atribuire.
