Lucian Pahonțu a susținut, într-o declarație olografă ajunsă la Procuratura Militară București, că militarii pe care îi conducea nu au intrat în contact cu manifestanții în zilele de 21 și 22 decembrie 1989 și că subunitatea sa nu a deschis focul. Actualul șef al Serviciului de Protecție și Pază a relatat însă că, în fața dispozitivului său, se aflau unități ale Miliției și Ministerului Apărării Naționale care executau foc de avertisment.
Declarația lui Lucian Pahonțu poartă ștampila Procuraturii Militare București, ceea ce arată că documentul a fost depus și folosit în cadrul cercetărilor efectuate de procurorii militari privind evenimentele din decembrie 1989. Documentul nu indică numele unui procuror anume căruia i-ar fi fost adresat.
Data consemnată la finalul documentului este greu lizibilă și pare completată neclar. În mod evident, declarația este ulterioară evenimentelor din 17-22 decembrie 1989 pe care le descrie.
Reamintim că Recorder arată că Lucian Pahonțu a fost ofițer al Trupelor de Securitate și că, în 21 decembrie 1989, plutonul comandat de el a ajuns în dispozitivul de represiune din apropierea baricadei de la Intercontinental, unde au fost uciși 48 de oameni.
Pahonțu avea gradul de locotenent
La momentul Revoluției, Pahonțu avea gradul de locotenent. În declarație, acesta prezintă ordinele primite și deplasările efectuate de subunitatea din care făcea parte, începând cu 17 decembrie 1989.
Documentul începe astfel:
„Subsemnatul lt. Pahonțu Lucian, fiul lui Nicolae și Paraschiva, declar că în perioada 17-22.12.1989 am executat următoarele:
În ziua de 17.12.1989 executam serviciul de ajutor al ofițerului de serviciu pe U.M. În jurul orei 17.00 am primit ordin de la ofițerul de serviciu să alarmez agenții și șoferii, să-i verific, după care să le ordon să meargă pe traseele stabilite pentru a anunța cadrele să vină la unitate.
În perioada 17-21.12.1989 am executat programul de pregătire militară prevăzut.”
Activitatea unității lui Pahonțu pe 21 decembrie
Pahonțu afirmă că, în după-amiaza zilei de 21 decembrie, subunitatea sa a primit alarma, iar militarii au fost echipați și urcați în camioane. Potrivit declarației, ei au rămas inițial în așteptarea unui nou ordin:
„În ziua de 21.12.1989, în jurul orei 15.00, subunitatea a primit alarma. După echipare și verificarea subunității, am primit ordin să îmbarcăm militarii în camioane și să așteptăm alt ordin.”
Următoarea destinație menționată a fost Piața Scânteii, actuala Piață a Presei Libere. Misiunea declarată era evacuarea pazei de la Casa Scânteii:
„În jurul orei 20.00 am primit ordin să ne deplasăm la Piața Scânteii pentru a evacua paza obiectivului Casa Scânteii. Ajunși aici, am primit ordin să rămânem în camioane, pe loc.”
Între Piața Revoluției și strada Ion Câmpineanu
În jurul orei 21.00, subunitatea ar fi primit, prin stația radio, ordinul de a se deplasa în zona restaurantului Cina. Restaurantul „Cina” se afla lângă Ateneul Român, în clădirea monument istoric de la Strada C.A. Rosetti nr. 3 / Strada Benjamin Franklin nr. 10. Clădirea există și astăzi. „Platoul din fața restaurantului Cina” corespunde, în mare parte, actualei Piețe George Enescu, între Ateneu, fostul restaurant și Piața Revoluției.
Potrivit lui Pahonțu, comandantul companiei a luat acolo legătura cu comandamentul Ministerului de Interne:
„În jurul orei 21.00 am primit ordin prin stația radio să ne deplasăm pe platoul din fața restaurantului «Cina». Ajunși acolo, comandantul companiei a luat legătura cu comandamentul MI”
Pahonțu susține că, aproximativ o oră mai târziu, subunitatea sa a fost trimisă să înlocuiască un alt dispozitiv amplasat pe strada 13 Decembrie. Această arteră purta atunci numele de 13 Decembrie și corespunde actualei străzi Ion Câmpineanu.
În această parte a declarației apare și referirea la militarii care executau focuri de avertisment:
„În jurul orei 22.00 am primit ordin să schimbăm o subunitate aflată în blocare pe strada 13 Decembrie. Eu, împreună cu comandanții companiei, m-am deplasat cu camionul ordonat și am intrat în dispozitiv. Aici am schimbat subunitatea pe care am înlocuit-o. În fața dispozitivului se aflau unități de Miliție și ale M.Ap.N., care executau foc de avertisment.”
Locotenentul afirmă că subunitatea sa a rămas în dispozitiv până în jurul orei 2.00, după care militarii s-au întors la camion. El susține că, în tot acest interval, oamenii pe care îi conducea nu au intrat în contact cu manifestanții:
„Am rămas în dispozitiv până în jurul orei 02.00, după care am rămas în repaus la camion. În toată această perioadă nici eu și nici subunitatea nu am avut contact cu manifestanții.”
Ce s-a întâmplat pe 22 decembrie
Relatarea continuă cu evenimentele din dimineața zilei de 22 decembrie. Pahonțu afirmă că a primit ordinul de a reveni în dispozitiv, pe bulevardul Nicolae Bălcescu:
„Pe data de 22.12.1989 am primit ordin să intrăm din nou în dispozitiv.
În jurul orei 9.00, pe Bulevardul Nicolae Bălcescu, au venit din nou coloanele de manifestanți. În fața dispozitivului nostru se afla un cordon de subofițeri și ofițeri de Miliție. În spatele dispozitivului nostru se aflau două blindate ale M.Ap.N.”
Și în acest caz, Pahonțu declară că militarii săi nu au intrat în contact cu protestatarii și nu au acționat împotriva lor:
„Noi nu am avut contact cu manifestanții și nici aceștia nu au luat atitudine împotriva noastră.”
Momentul retragerii ar fi venit în jurul orei 10.00, la ordinul comandantului dispozitivului, identificat în document drept locotenent-colonelul Alecu. Subunitatea trebuia să permită manifestanților să ajungă în Piața Revoluției:
„În jurul orei 10.00 am primit ordin de la comandantul dispozitivului, lt.-col. Alecu, să ne retragem și să permitem accesul manifestanților în Piața Revoluției, ceea ce am și făcut.”
Pahonțu descrie apoi fraternizarea dintre manifestanți și militari. Oamenii le-ar fi oferit flori și mâncare, după care militarii au urcat în camioane și s-au întors în unitate:
„Ajunși în Piața Revoluției, manifestanții ne-au îmbrățișat, au dat flori și mâncare militarilor. În continuare ne-am îmbarcat în camioane și ne-am întors în unitate.”
Muniția se afla în lăzi sigilate
Declarația se încheie cu precizarea că militarii conduși de Pahonțu nu ar fi avut muniție asupra lor. Acesta afirmă că muniția se afla în lăzi sigilate și că, după revenirea în unitate, verificarea ar fi arătat că nu lipsea niciun cartuș:
„Nici noi, cadrele, și nici militarii nu am avut muniție la ei, muniția se afla în lăzi sigilate. La întoarcerea în unitate, muniția a fost verificată și predată. Menționez că nu a fost lipsă niciun cartuș. Aceasta este declarația pe care o dau și o semnez”.
Cel mai probabil, prin „militarii” din fraza precedentă se referă la militarii în termen care erau în unitatea sa, nu la trupele MApN care trăgeau focuri de avertisment, conform declarațiilor sale anterioare.
Documentul prezintă versiunea oferită de Lucian Pahonțu procurorilor militari și nu reprezintă, prin el însuși, confirmarea independentă a tuturor împrejurărilor relatate. Pahonțu admite prezența subunității sale în dispozitivele desfășurate în centrul Bucureștiului, dar susține că oamenii săi nu au avut muniție, nu au deschis focul și nu au acționat împotriva manifestanților.
