Documentele care ar putea lămuri activitatea lui Lucian Pahonțu legată de fosta Securitatea și de implicarea sa în masacrul din timpul Revoluției, din 21 decembrie, sunt păstrate în arhiva Jandarmeriei Române și nu au fost predate CNSAS. În lipsa lor, Consiliul nu a emis, în ultimii 18 ani, nicio decizie privind eventuala calitate de lucrător sau colaborator al Securității a șefului SPP.
Dosarul referitor la activitatea desfășurată înainte de 1989 de generalul Lucian Pahonțu, directorul Serviciului de Protecție și Pază, se află în arhiva Jandarmeriei Române și nu a ajuns niciodată la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, așa cum ne-au explicat reprezentanți ai CNSAS. Informația a fost confirmată ulterior și de conducerea Jandarmeriei Române, unitate din subordinea Ministerului de Interne.
„Nu am putut verifica dosarul lui Lucian Pahonțu pentru că acest dosar era la Jandarmerie, iar Jandarmeria nu ne-a predat dosarele”, a fost răspunsul primit de PressHub, de la reprezentanții CNSAS atunci când am încercat să obținem informații despre calitatea sa de colaborator. Din informațiile oferite la acel moment, Jandarmeria Română era singura instituție care nu oferit CNSAS dosarele legate de perioada de dinainte de 1989.
Jandarmeria recunoaște că nu a predat dosarele la CNSAS
Informația este confirmată indirect de un răspuns oficial al Inspectoratul General al Jandarmeriei Române. Instituția recunoaște că păstrează în depozitul propriu „unități arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989”, despre care susține însă că nu intră sub incidența OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității.
„Vă comunicăm că Inspectoratul General al Jandarmeriei Române deține în depozitul de arhivă unități arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989, dar care nu fac obiectul prevederilor OUG 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității. Conform prevederilor Legii nr. 16/1996¹, depozitul de arhivă este gestionat de personal specializat cu atribuții în gestionarea și păstrarea unităților arhivistice.
Jandarmeria însă dă vina și pe CNSAS pentru această situație. Instituția mai arată că o comisie a CNSAS a studiat, în perioada 18 iunie–30 octombrie 2001, documentele din respectivele unități arhivistice, dar nu a solicitat predarea lor. Astfel, documentele fostelor Trupe de Securitate au rămas în custodia structurii care le-a moștenit după 1990, fără să ajungă în arhiva instituției create special pentru deconspirarea Securității.
„În perioada 18.06–30.10.2001, o comisie din cadrul CNSAS a studiat documentele care se regăsesc în conținutul unităților arhivistice create anterior datei de 22 decembrie 1989, iar în urma acestei activități nu a solicitat predarea acestora către CNSAS”, se precizează în răspunsul primit.
Pahonțu, în dispozitivul trimis împotriva manifestanților pe 21 decembrie 1989
Lucian Pahonțu a activat între 1987 și 1990 ca ofițer al Trupelor de Securitate, la UM 0305 Băneasa, potrivit unei investigații Recorder. Unitatea făcea parte din Comandamentul Trupelor de Securitate, aflat în subordinea directă a Departamentului Securității Statului.
În 21 decembrie 1989, plutonul condus de locotenentul Pahonțu a fost mobilizat în centrul Capitalei. Militarii săi au intrat în dispozitivul constituit în apropierea baricadei de la Intercontinental, unul dintre principalele puncte ale represiunii ordonate pentru apărarea regimului Ceaușescu.
În zona respectivă, forțele regimului comunist au tras asupra manifestanților. Bilanțul prezentat de Recorder indică 48 de morți, aproximativ 150 de răniți și peste 1.200 de persoane bătute și arestate.
Rapoartele militare consultate de Recorder, dar și declarația dată chiar de Pahonțu după Revoluție, confirmă că acesta s-a aflat în dispozitiv. Șeful SPP a susținut că subordonații săi nu au intrat în contact cu protestatarii și nu au folosit armamentul. Investigația jurnalistică citează însă mărturii potrivit cărora militarii UM 0305 se găseau în vecinătatea baricadei în timpul intervenției în forță.
Numele aceleiași unități apare și în actele privind reprimarea manifestației din Piața Universității, în 13 iunie 1990. Atunci, forțele de ordine au bătut și au reținut sute de oameni, iar 260 dintre aceștia au fost duși ilegal la cazarma din Măgurele.
Recorder a cerut să consulte documentele fostului Comandament al Trupelor de Securitate despre Revoluție și Mineriadă, însă Jandarmeria nu a permis accesul. Instituția a motivat că o parte dintre acte sunt clasificate, iar altele conțin informații privind siguranța și integritatea națională. Acestea din urmă ar putea deveni accesibile numai după trecerea unui secol, în anii 2089–2090.
Trecutul șefului SPP, neclarificat de CNSAS de 18 ani
Lucian Pahonțu nu are nici în prezent o decizie CNSAS care să precizeze dacă a fost sau nu lucrător ori colaborator al fostei Securități, arată o investigație publicată de Snoop.
În calitate de director al SPP, Pahonțu trebuia supus unei verificări din oficiu, cu prioritate, încă din 2008. Demersul a fost însă afectat și de lipsa declarației pe propria răspundere referitoare la eventuala apartenență sau colaborare cu Securitatea. Potrivit Snoop, generalul nu a depus acest document, deși SPP avea obligația să îl înainteze CNSAS.
Procedura a fost deschisă ulterior în urma solicitării formulate de o persoană fizică. La 18 ani de la declanșarea ei, cercetarea nu este însă încheiată. Surse din CNSAS au declarat pentru Snoop că instituția trebuie să obțină documente din arhivele altor autorități, iar acestea nu răspund întotdeauna cererilor primite.
Absența unei hotărâri CNSAS nu echivalează, așadar, cu stabilirea faptului că Pahonțu nu a avut legături cu Securitatea. Înseamnă doar că instituția nu a reușit să finalizeze verificările. Actele relevante au rămas în arhiva Jandarmeriei, nu au fost transferate CNSAS, iar accesul la o parte dintre ele este restricționat.
Lucian Pahonțu se află la conducerea SPP din decembrie 2005. În noiembrie 2024, când a împlinit 60 de ani, a fost trecut în rezervă, dar a rămas directorul Serviciului. Generalul și-a continuat astfel mandatul și după venirea la Cotroceni a celui de-al treilea președinte din perioada în care conduce instituția.
