România a încheiat primele șapte luni din 2026 cu un deficit bugetar de 48,08 miliarde de lei, cu 28,36 miliarde de lei mai mic decât în perioada similară din 2025. Veniturile statului au crescut cu 11,2%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 2,9%. Reducerea deficitului a fost însoțită de majorarea investițiilor, dar costurile cu dobânzile au crescut cu 26,5%.
Deficitul bugetului general consolidat s-a redus cu 37% în primele șapte luni ale anului 2026, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor. Statul a cheltuit cu 48,08 miliarde de lei mai mult decât a încasat, comparativ cu un dezechilibru de 76,44 miliarde de lei în intervalul ianuarie-iulie 2025.
Diferența este de 28,36 miliarde de lei. Raportat la produsul intern brut, deficitul a coborât de la 3,99% la 2,34%, ceea ce înseamnă o îmbunătățire de 1,65 puncte procentuale.
Ajustarea a fost posibilă în principal deoarece încasările statului au crescut mult mai repede decât cheltuielile. Veniturile bugetului au ajuns la 412,31 miliarde de lei, cu 11,2% peste nivelul din primele șapte luni ale anului trecut. Cheltuielile au totalizat 460,39 miliarde de lei, după o creștere nominală de numai 2,9%.
Ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,71 puncte procentuale, iar cheltuielile s-au redus de la 23,3% la 22,4%.
Comparația de pe primele opt luni va fi importantă
Ministerul Finanțelor avertizează că diferența față de anul trecut se va reduce în execuțiile bugetare următoare. Din august 2026, baza de comparație va include efectele măsurilor fiscale adoptate în iulie 2025, care au început să aducă venituri suplimentare în a doua parte a anului trecut.
„Trebuie să citim corect și execuțiile bugetare ale lunilor următoare. Din august va fi vizibilă anualizarea efectelor măsurilor adoptate în iulie 2025, astfel că baza de comparație se va modifica și diferențele față de anul trecut se vor reduce firesc”, a explicat Alexandru Nazare.
Prin urmare, reducerea cu 28,36 miliarde de lei reprezintă rezultatul comparativ al primelor șapte luni și nu garantează automat atingerea țintei de deficit pentru întregul an. Evoluția finală va depinde de menținerea controlului asupra cheltuielilor, încasarea veniturilor programate și ritmul utilizării fondurilor europene.
TVA a adus statului cu 26,5% mai mulți bani
Cea mai importantă creștere a fost înregistrată la încasările nete din TVA, care au ajuns la 88,55 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul din 2025. Ministerul Finanțelor explică evoluția prin creșterea cu 21,7% a încasărilor brute, pe fondul noilor cote introduse prin Legea nr. 141/2025.
În același timp, statul a rambursat companiilor TVA în valoare de 20,48 miliarde de lei, cu 4,6% mai mult decât în perioada similară a anului trecut.
Veniturile fiscale totale au crescut cu 15,4%, până la 214,32 miliarde de lei. Încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la 38,34 miliarde de lei, în creștere cu 8,6%, iar contribuțiile de asigurări au urcat cu 6,7%, la 129,14 miliarde de lei.
Impozitul pe profit a adus 28,35 miliarde de lei, cu 8,3% mai mult, în timp ce accizele au generat venituri de 28,37 miliarde de lei, în creștere cu 6,4%. Fondurile rambursate de Uniunea Europeană și donațiile au totalizat 37,28 miliarde de lei, cu 30,3% peste valoarea raportată în primele șapte luni din 2025.
„Datele la șapte luni arată că menținem consecvent trendul de reducere a deficitului bugetar și stabilizare a finanțelor publice. Reducerea cu 1,65 puncte procentuale a deficitului este dovada unei gestiuni echilibrate, în care responsabilitatea fiscală se îmbină cu sprijinul direct pentru economie”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Cheltuielile cu salariile au scăzut cu 4 miliarde de lei
Cheltuielile de personal au fost reduse cu 4,06 miliarde de lei față de perioada similară din 2025 și au ajuns la 95,67 miliarde de lei. Scăderea nominală, de 4,1%, este pusă de Ministerul Finanțelor pe seama diminuării unor sporuri și a măsurilor de temperare salarială.
Ponderea salariilor din sectorul public în totalul cheltuielilor statului a coborât de la 22,3% la 20,8%, iar raportarea la PIB indică un nivel de 4,7%, cu jumătate de punct procentual mai mic decât anul trecut.
Cheltuielile pentru asistența socială au scăzut cu 0,6%, până la 146,59 miliarde de lei. În această sumă sunt incluse aproape 150 de milioane de lei alocate compensării facturilor la energie și gaze pentru consumatorii casnici.
În schimb, cheltuielile cu bunurile și serviciile au crescut cu 11,2%, la 59,6 miliarde de lei, în principal din cauza plăților realizate în sistemul sanitar.
Dobânzile au ajuns aproape de valoarea deficitului
Principala vulnerabilitate din execuția bugetară rămâne costul datoriei publice. Statul a plătit dobânzi de 40,12 miliarde de lei în numai șapte luni, cu 26,5% mai mult decât în perioada similară din 2025.
Suma cheltuită cu dobânzile reprezintă aproximativ 83% din deficitul bugetar acumulat până la sfârșitul lunii iulie. Costurile de finanțare au ajuns astfel la 2% din PIB și continuă să exercite o presiune importantă asupra bugetului.
Ministerul Finanțelor susține că reducerea deficitului și a necesarului de împrumut ar trebui să limiteze, pe termen mediu, presiunea exercitată de dobânzi. Efectele nu sunt însă imediate, deoarece statul continuă să plătească pentru împrumuturile contractate în anii anteriori.
Investițiile au crescut cu aproape 15 miliarde de lei
Reducerea deficitului nu a fost însoțită de scăderea investițiilor publice. Cheltuielile pentru investiții au ajuns la 76,51 miliarde de lei, fiind cu 14,83 miliarde de lei mai mari decât în primele șapte luni din 2025. Creșterea este de aproximativ 24%.
Peste 71% din investiții au fost finanțate prin fonduri europene și PNRR, inclusiv din împrumuturile prevăzute în plan. Plățile realizate din aceste surse au crescut cu 20,4 miliarde de lei, respectiv cu 60,08%.
Proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au atras plăți totale de 45,88 miliarde de lei. În cazul componentei nerambursabile a PNRR, cheltuielile au fost de peste două ori mai mari decât în aceeași perioadă din anul precedent.
