Procurorii DIICOT au obținut reținerea familiei Pașca pentru numai 24 de ore, dar au pierdut cererea de arestare preventivă, iar Curtea de Apel București a eliminat inclusiv controlul judiciar. Apărarea a obținut și ridicarea unei măsuri asigurătorii. NewsCenter.ro a analiza cele mai importante zece vulnerabilități pot explica primele eșecuri ale anchetatorilor.
Primele dispute judiciare din dosarul Dumbrava au fost câștigate de Viorel Pașca și de membrii familiei sale. Instanțele au considerat că simpla gravitate a acuzațiilor nu justifică privarea de libertate, că beneficiarii au fost trimiși la Dumbrava chiar de instituțiile statului și că alternativa lor reală era, în multe cazuri, întoarcerea în stradă.
În favoarea familiei au cântărit și condițiile concrete găsite în centre, lipsa unui risc actual de continuare a activității, absența tentativelor de influențare a martorilor și dificultatea de a separa presupusele venituri infracționale de banii cheltuiți efectiv pentru întreținerea beneficiarilor.
Acuzațiile riscă să nu treacă de Camera Preliminară
Aceste hotărâri nu înseamnă că dosarul a fost închis sau că familia Pașca a fost declarată nevinovată. Tribunalul București a constatat existența unei suspiciuni rezonabile privind traficul de persoane și grupul infracțional organizat.
„Deciziile arată însă că procurorii nu au reușit, până acum, să convingă judecătorii că acuzațiile justifică arestarea sau menținerea unor restricții atât de severe. În aceste condiții, că bănuiesc că nu vor mai fi alte probe, eu estimez că va fi foarte greu pentru ca DIICOT să trimită în judecată familia Pașca pentru acuzațiile de trafic de persoane și mai ales de grup infracțional. Mă refer la faptul ca vreo instanță de cameră preliminară să accepte că sunt dovezi care să susțină aceste acuzații, că doar apoi se poate spune că acuzațiile se susțin măcar minim și se poate face o judecată imparțială”, ne-a declarat un fost procuror al DIICOT.
DIICOT susține că Viorel Pașca, membrii familiei sale și coordonatoarea Delia Păcală ar fi constituit, din 2020, un grup care a exploatat persoane vulnerabile cazate în centre fără licență. Anchetatorii vorbesc despre peste 3.300 de persoane trecute prin aceste locuințe, aproximativ 210 posibile victime și un prejudiciu de peste 13 milioane de lei. La percheziții au fost găsite sute de acte de identitate și carduri bancare ale beneficiarilor. Familia respinge acuzațiile și susține că banii erau folosiți pentru hrană, cazare, tratament și înmormântări.
Și măsura că familia a fost reținută 24 de ore pare complet exagerată acum
Viorel Pașca, soția sa, Florica, cei trei fii – Viorel Emanuel, Abel Timotei și Daniel Sabin – și Delia Păcală au fost reținuți de DIICOT pentru 24 de ore. Procurorii au solicitat apoi arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.
Tribunalul București a respins arestarea și a dispus controlul judiciar. DIICOT a contestat hotărârea, cerând din nou arestarea, în timp ce inculpații au solicitat eliminarea tuturor restricțiilor.
Curtea de Apel București a respins definitiv cererea procurorilor și a înlăturat inclusiv controlul judiciar. Toți cei șase sunt cercetați în libertate, fără nicio măsură preventivă.
Separat, familia a contestat sechestrele instituite asupra bunurilor, conturilor și patrimoniului Asociației Dumbrava DPG și a obținut ridicarea uneia dintre măsurile asigurătorii. Disputa asupra sechestrelor este distinctă de cea privind arestarea și nu stabilește vinovăția sau nevinovăția suspecților.
NewsCenter.ro a analizat datele din dosar, cele care au fost trimise la instanțe până în acest moment. Am ajuns la concluzia că sunt mai mult motive pentru care acest dosar are încă lacune, motiv pentru care cererile de arest preventiv și sechestru ale DIICOT sunt respinse de judecători.
1. Dosarul nu seamănă cu un caz clasic de trafic de persoane
Prima problemă a acuzării este contextul atipic.
Într-un dosar clasic de trafic, victimele sunt recrutate, transportate și exploatate clandestin de autori în schimbul unui beneficiu din partea statului sau un beneficiu rezultat de pe urma pacienților.
La Dumbrava, o parte importantă dintre beneficiari a fost trimisă chiar de spitale, servicii de ambulanță, primării sau direcții de asistență socială.
Tribunalul București a considerat „că această împrejurare diferențiază fundamental cauza de tipologia obișnuită a traficului de persoane”.
Nu face activitatea legală și nici nu exclude o eventuală exploatare, dar complică demonstrarea unui mecanism infracțional clasic, construit de la început pentru recrutarea victimelor și obținerea de profit.
2. Instituțiile statului cunoșteau centrele și trimiteau oameni la Dumbrava
Procurorii trebuie să explice cum a putut funcționa timp de ani întregi o presupusă grupare infracțională căreia instituțiile publice îi încredințau beneficiari.
Oamenii nu erau luați numai de pe stradă de membrii familiei Pașca, ci erau direcționați către Dumbrava de reprezentanți ai statului, care nu găseau locuri în sistemul autorizat.
Unele centre au fost și verificate de instituții publice, fără ca activitatea să fie oprită. Această relație nu înlătură răspunderea familiei pentru lipsa licențelor, dar slăbește imaginea unei operațiuni complet clandestine și ridică întrebări despre responsabilitatea autorităților care au cunoscut și folosit sistemul.
3. Beneficiarii nu aveau alternative reale de întreținere
Curtea de Apel București a observat că, pentru mulți dintre oamenii cazați la Dumbrava, alternativa nu era transferul într-un centru modern și autorizat, ci revenirea în stradă.
Erau persoane fără locuință, fără familie, abandonate în spitale sau cu grave probleme psihice și medicale. Statul nu dispunea de suficiente locuri pentru preluarea lor și a apelat tocmai la familia Pașca.
Situația nu justifică încălcarea legii și nici eventualele abuzuri, dar schimbă evaluarea pericolului concret. Judecătorul a considerat că nu poate analiza cazul ignorând faptul că activitatea s-a dezvoltat într-un vid instituțional, acoperind o nevoie socială pe care autoritățile nu reușeau să o gestioneze.
4. Oamenii primeau hrană, cazare, medicamente și îngrijire
Procurorii au descris centre ilegale și un mecanism de aservire, dar constatările privind condițiile concrete nu au susținut imaginea unor persoane abandonate în condiții incompatibile cu existența umană.
Judecătorii de la Curtea de Apel București au reținut că beneficiarii aveau paturi, noptiere, grupuri sanitare și televizoare și că primeau hrană, îmbrăcăminte, medicație și acces la servicii medicale.
Au existat deficiențe serioase: lipsa personalului calificat, administrarea discutabilă a tratamentelor și nerespectarea standardelor legale. Totuși, condițiile efective au diminuat, în aprecierea instanței, pericolul concret invocat pentru arestarea preventivă.
5. Lipsa autorizațiilor nu dovedește automat traficul de persoane
Familia Pașca știa că locuințele nu dețineau toate licențele necesare pentru furnizarea serviciilor sociale.
Această problemă poate atrage sancțiuni administrative sau alte forme de răspundere.
Pentru acuzația mult mai gravă de trafic de persoane, procurorii trebuie însă să demonstreze separat recrutarea, transportarea, adăpostirea ori primirea persoanelor în scopul exploatării, se precizează în deciziile judecătorilor.
„Funcționarea fără licență nu dovedește singură existența exploatării și nici constituirea unui grup infracțional organizat”, stabilesc jdecătorii.
Primele hotărâri sugerează că instanțele fac această distincție și refuză să transforme automat încălcarea regimului de autorizare într-o probă suficientă pentru arestare.
6. Beneficiul financiar personal este dificil de separat de costurile îngrijirii
DIICOT susține că familia urmărea obținerea și controlarea veniturilor beneficiarilor.
Tribunalul București a constatat existența unor indicii în acest sens, inclusiv administrarea centralizată a cardurilor, actelor și pensiilor.
Totuși, anchetatorii trebuie să arate ce sume au devenit efectiv beneficii personale și ce bani au fost utilizați pentru hrană, cazare, salarii, medicamente, utilități și înmormântări. Viorel Pașca susține că nu a acumulat averi și că fondurile au fost consumate pentru întreținerea oamenilor.
Absența unei delimitări clare între venituri, cheltuieli și profitul presupus vulnerabilizează atât calculul prejudiciului, cât și întinderea sechestrelor.
7. Statul cheltuiește acum mai mult decât încasa Dumbrava
DIICOT a calculat un presupus prejudiciu de 13,32 milioane de lei, reprezentând sumele încasate în aproximativ cinci ani pentru găzduirea și hrănirea beneficiarilor.
După evacuarea celor 409 persoane, Guvernul a alocat peste 19 milioane de lei pentru îngrijirea lor timp de numai șase până la 12 luni.
Comparația nu dovedește că toate încasările familiei Pașca au fost legale, dar arată că întreținerea acestor persoane presupune costuri foarte mari.
Pentru acuzare devine esențial să demonstreze ce parte din cele 13,32 milioane de lei a reprezentat profit infracțional și ce parte a finanțat serviciile care sunt plătite acum de stat cu o sumă și mai mare.
8. Activitatea a încetat, iar probele importante au fost deja ridicate
Arestarea preventivă nu poate fi dispusă ca pedeapsă anticipată.
Procurorii trebuie să demonstreze existența unui risc actual: continuarea faptelor, distrugerea probelor, influențarea martorilor sau fuga suspecților. În cazul Dumbrava, locațiile au fost verificate, beneficiarii au fost identificați și relocați, iar documentele, telefoanele, calculatoarele, cardurile și actele relevante au fost ridicate la percheziții.
Mecanismul descris de DIICOT nu mai putea continua în aceeași formă. Tribunalul a constatat că procurorii nu au explicat convingător de ce arestarea mai era necesară după încetarea activității și securizarea principalelor mijloace de probă.
9. Nu au existat tentative de fugă, distrugere a probelor sau presiuni asupra martorilor
Instanțele nu au identificat date concrete că Viorel Pașca și ceilalți suspecți ar fi încercat să se sustragă, să influențeze beneficiarii sau să distrugă probe.
Familia era cunoscută public, avea domicilii stabile și nu s-a ascuns după declanșarea anchetei. În lipsa unor acte de obstrucționare, DIICOT a fundamentat cererea de arestare în principal pe gravitatea acuzațiilor și amploarea activității. Judecătorii au considerat că aceste elemente abstracte nu sunt suficiente.
Curtea de Apel a mers chiar mai departe decât Tribunalul și a eliminat controlul judiciar, semn că nu a identificat nici măcar necesitatea unor obligații preventive mai puțin severe.
10. Victimele și prejudiciile trebuie individualizate, nu calculate în bloc
O altă vulnerabilitate apare la stabilirea victimelor și a daunelor. Procurorii au calculat despăgubiri morale de câte 50.000 de euro pentru 128 de persoane, ajungând la 6,4 milioane de euro.
Apărarea susține „că situațiile nu au fost analizate individual și că nu se poate presupune că fiecare persoană a suferit același prejudiciu”. În plus, instanța a arătat că, în această etapă, nu poate verifica dacă fiecare dintre sutele de acte materiale indicate de DIICOT corespunde unei situații concrete de exploatare.
Această lipsă de individualizare poate explica și contestarea cu succes a unei măsuri asigurătorii, deoarece sechestrul trebuie să fie justificat și proporțional cu prejudiciul probabil.
Primele victorii nu înseamnă achitare
Familia Pașca a câștigat până acum disputele privind libertatea și una dintre măsurile asigurătorii. Procurorii au obținut numai reținerea inițială pentru 24 de ore. Tribunalul a respins arestarea, iar Curtea de Apel a eliminat definitiv inclusiv controlul judiciar.
Aceste soluții sunt importante, dar nu tranșează fondul. Tribunalul București a constatat că există o suspiciune rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor cercetate.
DIICOT poate continua ancheta, poate individualiza presupusele victime, poate reface evaluarea prejudiciului și poate trimite dosarul în judecată dacă apreciază că probele sunt suficiente.
