Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat un Cabinet cu 16 ministere, susținut de PNL, USR și UDMR. Andrea Chiș este propusă ca independentă. Lista urmează să fie supusă votului Parlamentului; persoanele de mai jos sunt nominalizate, nu numite în funcție. În aceste portrete, o controversă publică nu este tratată drept dovadă a unei culpe.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Siegfried Mureșan premier la 17 septembrie, după consultările cu partidele parlamentare. Eurodeputatul liberal a alcătuit un Cabinet cu 16 ministere, susținut de PNL, USR și UDMR, însă cele trei formațiuni au împreună aproximativ 170 de parlamentari, sub pragul de 233 de voturi necesare învestirii.
PSD nu susține acest guvern
PSD a anunțat că nu îl va susține, iar AUR a transmis aceeași poziție. Mureșan intenționează să depună programul de guvernare și lista miniștrilor sâmbătă, 26 septembrie. Potrivit calendarului prezentat de el, audierile ar urma să aibă loc luni și marți, iar votul în plen marți după-amiază, 29 septembrie, sau miercuri, 30 septembrie. Data exactă depinde de programul Parlamentului. Zece dintre nominalizați au făcut parte din Cabinetul Bolojan.
Într-o intervenție la PRO TV, după ce PSD a anunțat că nu îi acordă sprijinul, Mureșan a spus că va merge totuși în Parlament pentru a-și prezenta programul și pentru ca publicul să vadă cum votează fiecare grup politic. Premierul desemnat a calificat refuzul social-democraților drept un gest ostil față de președintele Nicușor Dan și a susținut că guvernul său mai poate obține votul de încredere. „O procedură de desemnare se tratează la modul serios”, a declarat el.
Mircea Abrudean – Interne și vicepremier (PNL)
Economist și administrator public, Abrudean a fost prefect de Cluj, secretar general al Guvernului și președinte al Senatului.
Emil Boc este unul dintre susținătorii săi politici documentați: primarul Clujului l-a sprijinit pentru conducerea Secretariatului General al Guvernului. Tocmai acea numire a produs controversa sa majoră.
În 2023, Marcel Ciolacu a blocat-o inițial, invocând, potrivit unor surse politice, obiecții legate de informații ale serviciilor și de certificatul ORNISS. Abrudean a contestat suspiciunile, iar numirea a fost făcută ulterior. Disputa nu stabilește că ar fi comis o abatere.
Radu Miruță – Apărare și vicepremier (USR)
Inginer în telecomunicații și fost ministru al Economiei, Miruță a fost susținut explicit pentru Apărare de liderul USR, Dominic Fritz, care i-a invocat implicarea în programul SAFE.
Radu Miruță s-a afirmat ca un politician integru și direct, motiv pentru care publicațiile și televiziunile de interese l-au atacat cu acțiuni ridicole, gen vacanța all-inclusive în Antalya pe o plaja supraaglomerată sau când Antena 3 l-a filmat când mânca.
Însă, cu toate acestea, Radu Miruță este focusat prea mult pe măsuri puerile pentru publicul social media – gen atelierul de dulciuri ilegal din clădirile Ministerului Transporturilor – decât de măsuri serioase. În plus, de multe ori iese cu declarații în care anunță nereguli și măsuri, pentru ca apoi să dea înapoi, așa cum a fost cazul cu TIR-urile supraîncărcate de pe Autostrada Soarelui.
Viorel Salvador Caragea, fost șef al IPJ Gorj, a fost numit în februarie 2026 administrator special la UM Sadu, filială Romarm. Caragea spune că îl cunoaște pe Miruță din copilărie, dar neagă că relația a contat la numire. Numirea a fost făcută de Irineu Dărău, colegul de partid al lui Miruță, ministru la Economie.
Tánczos Barna – Agricultură și vicepremier (UDMR)
Economist și politician cu experiență în administrație, Tánczos a condus Mediul și Finanțele.
Sprijinul său politic vine din UDMR, formațiunea condusă de Kelemen Hunor, care l-a propus acum la Agricultură.
Tánczos Barna este dependent – ca de altfel toți liderii UDMR – de sprijinul liderilor maghiari din Harghita și Covasna.
Cea mai disputată inițiativă a sa privește urșii: a cerut dublarea cotei de recoltare, invocând protecția oamenilor și datele despre populația de urși. Activiștii de mediu au contestat această direcție și au cerut accent pe prevenție. Este o dispută privind eficiența și efectele unei politici publice, nu o neregulă stabilită în sarcina sa.
Andrea Chiș – Justiție (independentă)
Fostă judecătoare timp de 28 de ani și membră a CSM, Chiș este specializată în drept și procedură civilă.
Ea spune că nominalizarea rezultă din acordul PNL, USR și UDMR; atribuirea ei unui singur protector politic ar fi speculativă.
A devenit o voce critică la adresa conducerii sistemului judiciar, inclusiv prin participarea la documentarul Recorder despre justiție. Punctul sensibil al numirii este pensionarea sa din magistratură în 2023, la 52 de ani, în condițiile în care viitorul ministru va avea de gestionat și reforma pensiilor magistraților.
Alexandru Nazare – Finanțe (PNL)
Nazare are experiență în finanțe publice, transporturi și proiecte europene și revine la ministerul pe care l-a condus în 2020-2021.
Sprijinul lui Ludovic Orban în ascensiunea sa politică a devenit vizibil la revocarea sa de către Florin Cîțu, în 2021, când conflictul a împărțit PNL. Cîțu i-a reproșat întârzieri când l-a demis; Nazare a respins explicația și a susținut că decizia ținea de componența echipei premierului.
Din acel moment și până acum s-a purtat ca un personaj care evită să aibă o poziție fermă, cel puțin în public, ci pare un caracter maleabil. A refuzat să fie primul premier desemnat atunci când în final a fost propus Eugen Tomac, dar a acceptat să fie ministru de Finanțe în cabinetul propus de Adrian Veștea în încercarea președintelui Nicușor Dan și PSD de a rupe PNL-ul.
Oana Țoiu – Externe (USR)
Cu experiență în antreprenoriat social, politici publice și Parlament, Țoiu a condus deja diplomația română. Sprijinul politic vine din partea lui Dominic Fritz, dar și a președintelui Nicușor Dan.
Lipsa de experiență înaintea mandatului la Externe s-a văzut în acest an. Cel mai delicat episod al mandatului a fost repatrierea românilor din Emirate, în martie 2026: fiica minoră a lui Victor Ponta nu a fost îmbarcată, iar familia a susținut că existau locuri disponibile. Țoiu a invocat lipsa unei înregistrări în evidențele oficiale și comunicarea consulară paralelă; a descris situația drept o eroare regretabilă.
Controversa privește gestionarea cazului, în timp ce acuzația unei intervenții personale pentru excludere rămâne nedovedită.
Oana Gheorghiu – Sănătate (susținută de PNL)
Gheorghiu nu este medic; experiența sa este în administrarea proiectelor de sănătate și strângerea de fonduri. A cofondat asociația Dăruiește Viață împreună cu Carmen Uscatu, persoana de care este cel mai strâns legată profesional.
PNL o susține acum pentru Sănătate, după ce a ocupat funcția de vicepremier.
Relația cu asociația a produs și controversa centrală: Uscatu a susținut că păstrarea calității de membru în adunarea generală ar crea o incompatibilitate. Gheorghiu a respins această interpretare și a afirmat că s-a retras din funcțiile executive.
Cătălin Drulă – Transporturi (USR)
Inginer software, fondator al Asociației Pro Infrastructura și fost ministru al Transporturilor, Drulă revine într-un domeniu pe care îl cunoaște. Nicușor Dan este cel mai vizibil aliat al său din politica recentă: a participat la lansarea candidaturii lui Drulă pentru Primăria Capitalei.
Ulterior, campania sa din 2025 a produs o greșeală mai clar delimitată: Biroul Electoral a dispus eliminarea unui clip în care apărea președintele Dan, apreciind că materialul avea caracter electoral incompatibil cu rolul șefului statului.
Cseke Attila – Dezvoltare (UDMR)
Jurist și administrator cu mandate anterioare la Sănătate și Dezvoltare, Cseke este propus din nou de UDMR, condusă de Kelemen Hunor. De altfel, Kelemen Hunor este și „propteaua” politică a lui Cseke Attila în toată activitatea sa politică.
Cseke Attila este un politician care a evitat mari decizii în toată activitatea sa, este un antireformator prin definiție. Lui Cseke i se poate reproșa prudența față de reorganizarea teritorială. A susținut consultarea locală și cooperarea dintre primării, în locul comasării impuse. Această opțiune poate păstra administrația fragmentată, dar nu justifică eticheta de «antireformator prin definiție
Raluca Turcan – Muncă (PNL)
Fost vicepremier și ministru al Muncii și Culturii, Turcan revine la un portofoliu pe care l-a mai condus. Ludovic Orban a promovat-o ca vicepremier în guvernul propus în 2019.
Episodul care i-a marcat reputația recentă este furtul Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice din Muzeul Drents, în 2025: expoziția fusese organizată în mandatul ei la Cultură. PSD i-a cerut explicații privind aprobările. Turcan a invocat avizele specialiștilor și a contestat interpretarea adversarilor săi. Furtul este cert, însă sursele citate nu stabilesc o vinovăție personală a fostei ministre.
Dragoș Pîslaru – Investiții și Proiecte Europene (PNL)
Economist, fost ministru al Muncii și eurodeputat, Pîslaru este specializat în politici sociale și fonduri europene. În guvernarea recentă a fost susținut de echipa liberală a lui Ilie Bolojan.
Cea mai serioasă întrebare de integritate privește contractele Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene cu Civitta Strategy & Consulting, firmă pe care Pîslaru a fondat-o în trecut.
Ministrul afirmă că acesta nu mai are legături cu societatea din 2019 și că ea a obținut contracte și sub alte guverne. Relația istorică și achizițiile justifică examinarea procedurilor; nu dovedesc, singure, intervenția ministrului în atribuirea contractelor.
Irineu Darău – Economie și Digitalizare (USR)
Absolvent de informatică și fost specialist în software, Darău a devenit senator, apoi ministru al Economiei.
Radu Miruță este liderul USR care l-a sprijinit cel mai mult pe Dărău. De altfel, în decembrie 2025, Darău i-a preluat lui Radu Miruță portofoliul Economiei, iar Miruță a promis că îl va sprijini din Guvern și că va urmări continuarea proiectelor începute la minister.
Diana Buzoianu – Mediu (USR)
Avocată și fostă parlamentară, Buzoianu a condus deja Ministerul Mediului și este susținută din nou de USR; Dominic Fritz este reperul politic identificabil ca lider al partidului.
Cea mai grea probă a mandatului a fost criza apei de la Paltinu, care a afectat localități din Prahova și Dâmbovița. PSD și AUR i-au cerut demisia în Parlament. Buzoianu a susținut că instituțiile implicate au comunicat defectuos și că prioritatea sa a fost restabilirea alimentării.
Și acest ministru USR pare focusat de postările pe social media, decât de reușitele politicilor sale. Buzoianu a anunțat reforma Romsilva, dar conducerea de vârf nu s-a schimbat: în martie 2026, consiliul de administrație l-a numit director general pe Jean Vișan, care conducea deja regia interimar. Ministra a criticat alegerea. Guvernul adoptase totuși reorganizarea instituției; rezultatele rămân de evaluat.
Sebastian Burduja – Energie (PNL)
Economist, fost ministru al Digitalizării și al Energiei, Burduja revine la portofoliul deținut între 2023 și 2025.
PNL l-a nominalizat din nou; sursele consultate nu permit atribuirea întregii sale cariere unui singur susținător politic.
Burduja a condus PNL Sector 1 înainte de a ajunge președintele organizației din București. Tatăl său, Marinel Burduja, a fost deputat ales pe listele FSN între 1990 și 1991 și vicepreședinte al băncii devenite Bancorex. Aceste legături sunt documentate, dar nu dovedesc că tatăl i-ar fi asigurat funcțiile.
Bulcsú Koppány Ötvös – Cultură (UDMR)
Arheolog și manager de muzeu, fost director al Muzeului Județean Mureș și secretar de stat la Cultură, Ötvös este propunerea anunțată de UDMR, formațiune condusă de Kelemen Hunor.
Ca secretar de stat, a participat la verificarea condițiilor de păstrare a bunurilor Muzeului „George Enescu”, pe fondul întrebărilor publice privind siguranța depozitelor.
Mihai Dimian – Educație (PNL)
Profesor universitar și rector al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Dimian are pregătire în cercetare și management universitar.
Ilie Bolojan l-a propus pentru primul mandat de ministru, în martie 2026. Cea mai limpede stângăcie publică a venit la o dezbatere în Senat: a fost filmat uitându-se la telefon în timp ce o elevă vorbea plângând despre presiunea resimțită la școală.
Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus separat Dan Reșitnec; funcția nu este unul dintre cele 16 portofolii prezentate.
