Vicepreședintele Tribunalului Uniunii Europene a respins, printr-o ordonanță dată la 16 iulie 2026, cererea de măsuri provizorii formulată de eurodeputata Diana Iovanovici Șoșoacă, prin care aceasta solicita suspendarea executării deciziei Parlamentului European din 28 aprilie 2026 de ridicare a imunității sale parlamentare.
Pe 24 septembrie 2025, ministrul român al justiției a transmis președintei Parlamentului o cerere de ridicare a imunității parlamentare a eurodeputatei, pe baza unei solicitări a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru continuarea cercetării în mai multe dosare penale. Cererea a ajuns la Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului, care a audiat-o pe eurodeputată la 24 martie 2026 și a adoptat un raport pe această temă în aprilie.
În 28 aprilie 2026, Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunității Dianei Iovanovici Șoșoacă în legătură cu șapte presupuse infracțiuni anchetate în România. Voturile au avut loc prin ridicare de mâini, pe baza raportului întocmit de eurodeputatul Dominik Tarczynski. După acest vot, eurodeputata a anunțat că va contesta decizia la instanțele europene. Șoșoacă a declarat, la ieșirea din plen, că se așteaptă la posibile măsuri imediate de reșinere din partea autorităților române la revenirea sa în țară.
Ce a decis Tribunalul
Reclamanta a introdus, la 7 mai 2026, atât o acțiune în anulare a deciziei Parlamentului, cât și o cerere separată de suspendare a executării acesteia, invocând cinci motive: nemotivare, un pretins viciu de procedură (divulgarea în presă a rezultatului votului din comisia juridică înainte de decizia oficială), o eroare de drept privind interpretarea articolului 8 din Protocolul nr. 7 (imunitatea pentru opinii exprimate în exercitarea mandatului), o eroare vădită de apreciere și existența unui pretins fumus persecutionis (indicii ale unei persecuții politice).
Vicepreședintele Tribunalului a analizat pe rând fiecare motiv și a considerat că niciunul nu întrunește, la prima vedere, un temei serios suficient pentru condiția de fumus boni iuris, necesară pentru acordarea unor măsuri provizorii. Instanța a reținut, printre altele, că:
- decizia Parlamentului a fost suficient motivată, distingând clar între procedurile penale acoperite de imunitate și cele care nu sunt legate de exercitarea mandatului european;
- simpla divulgare anticipată în presă a sensului raportului comisiei juridice nu demonstrează, la prima vedere, o nelegalitate a procedurii sau o influențare a rezultatului final al votului din plen;
- Parlamentul nu a limitat protecția imunității doar la declarațiile făcute în plenul european, ci a analizat, caz cu caz, legătura dintre fiecare faptă imputată și exercitarea funcțiilor parlamentare;
- reclamanta nu a adus elemente concrete care să susțină existența unui fumus persecutionis, adică a unei intenții politice de a-i prejudicia activitatea.
Întrucât una dintre cele două condiții cumulative pentru acordarea măsurilor provizorii (fumus boni iuris) nu a fost îndeplinită, Tribunalul a respins cererea de suspendare fără a mai analiza condiția urgenței.
Judecată pentru sechestrare
În țară, Șoșoacă a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal, după ce în decembrie 2021 ar fi sechestrat în biroul ei o jurnalistă din Italia, venită să-i ia un interviu.
În dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al Dianei Șoșoacă, Silvestru, acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe.
