Astăzi, luni – 3 august, Armata ar urma să intervină pentru închiderea Brațului Bala, considerat responsabil de diminuarea debitului pe Dunărea Veche. Miza este menținerea unui volum suficient de apă pentru răcirea reactoarelor și evitarea opririi Reactorului 2 în perioada critică. Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost dislocată în jurul orei 11.00, iar acest lucru ar trebui să permită creșterea debitului spre Cernavodă. Deja la ora 12.00 se înregistra o creștere a cotelor Dunării cu 2 centimetri la Cernavodă.
Scopul operațiunii este ca o cantitate mai mare de apă să rămână pe Dunărea Veche și să ajungă la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă, unde este necesară pentru funcționarea pompelor sistemului de răcire.
Măsura nu reprezintă însă o soluție definitivă. Potrivit estimărilor făcute publice de Administrația Națională „Apele Române”, limitarea debitului care intră pe brațul Bala ar putea prelungi cu aproximativ trei până la cinci zile funcționarea Unității 2. Acest interval ar putea fi suficient doar dacă debitul Dunării se stabilizează sau începe să crească. Dacă nivelul fluviului continuă să scadă, oprirea reactorului ar putea fi doar amânată.
Stânca Pârjoaia de pe Dunăre a fost „dislocată” în urma unei noi explozii controlate care a avut loc luni dimineață, a anunțat ministrul interimar al Apărării, Radu Măruță. Potrivit acestuia, operațiunea a fost “un succes” și ar putea permite creșterea debitului fluviului către Centrala Nucleară de la Cernavodă. Radu Miruță a declarat luni că detonarea acestei stânci este necesară atât pentru navigație, cât și pentru dragarea brațului Dunării vechi.
Imediat după această acțiune, cotele apelor Dunării înregistrau la Cernavodă o creștere modestă de plus 2 centimetri. Ieri, 2 august, cotelor erau de minus 215 centimetri sub nivelul normal, iar astăzi cota indica o valoare de minus 213 centimetri.
UPDATE 4 august. Prognoza AFDJ indică o scădere a cotei Dunării la Cernavodă de la -214 cm la -228 cm în următoarele 120 de ore. Nivelul de -229 cm este considerat pragul critic, deoarece corespunde aproximativ cotei de 2,35 mdMB din bazinul de aspirație, nivel la care Nuclearelectrica prevede oprirea celei de-a doua unități, dacă această valoare este atinsă.
Citiți mai multe aici: Reactorul 2 de la Cernavodă s-ar putea opri în acest weekend. Dunărea continuă să scadă. Cum se calculează fereastra critică pentru centrala nucleară
Ce trebuie să se întâmple astăzi, luni – 3 august
Contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, este cel care conduce acțiunile Armatei Române legate de blocarea Brațului Bala, incluisiv prin detonarea stâncilor de la intrarea pe acest braț:
„Am executat duminică o primă explozie la suprafaţă, să vedem cum va reacţiona roca respectivă, după care am venit cu explozia nr. 2, submersă. Aşteptările noastre au fost să dislocăm stânca Pârjoaia. Acest lucru nu s-a întâmplat. Scafandrii Forţelor Navale urmează să se scufunde, pentru a avea un raport detaliat cu efectele exploziei submerse. Analizăm, reluăm misiunea pentru data de mâine”, a declarat acesta presei.
„Vom mări gradual încărcătura de explozibil şi am convingerea că mâine vom reuşi să rupem această stâncă şi ulterior să trecem la faza a doua, de a fărâmiţa treptat malul stâncos, cu acelaşi obiectiv: creşterea debitului pe Dunărea Veche”, a mai completat contraamiralul Marcel Neculae
Despre etapa următoare a intervenției, el a explicat:
„Sunt mai multe cursuri de acţiune stabilite în cadrul Consiliului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi ulterior în cadrul Grupului Operativ pentru Alertă Energetică. Specialiştii au luat decizia de a realiza un prag submers pe braţul Bala cu scopul devierii unui procent considerabil din debitul Dunării către Dunărea Veche.”
Și a precizat cum va fi realizat acest prag: „Aşteptăm ca în cursul zilei de mâine aceste mijloace – barje încărcate cu piatră, respectiv barje goale care urmează să fie încărcate cu material rezultat în urma exploziilor – să lucreze umăr la umăr pentru a realiza acest prag submers pe braţul Bala, cu speranţa că până marţi îl vom avea realizat şi să avem efectul aşteptat: creşterea nivelului apei pe Dunărea Veche şi mai departe la Centrala de la Cernavodă.”
Ce este brațul Bala și de ce „fură” apa care ar trebui să ajungă la Cernavodă
Brațul Bala este o ramificație naturală a Dunării, lungă de aproximativ 10–11 kilometri, care se formează în dreptul localității Izvoarele, fostă Pârjoaia, din comuna Lipnița, județul Constanța. Brațul pornește din zona Dunării Vechi și conduce apa către brațul Borcea.
Din punct de vedere hidraulic, traseul prin Bala reprezintă o scurtătură. Apa ajunge mai repede către Borcea decât dacă ar continua pe traseul lung al Dunării Vechi, către Cernavodă. În plus, albia brațului Bala s-a adâncit progresiv, ceea ce a mărit capacitatea acestuia de a prelua apa fluviului.
Consecința este că, în perioadele secetoase, o parte foarte mare a debitului disponibil intră pe Bala, iar pe Dunărea Veche rămâne prea puțină apă. Acest dezechilibru afectează atât navigația pe Dunărea Veche, cât și alimentarea cu apă a Centralei de la Cernavodă.
Brațul Bala nu a avut dintotdeauna configurația actuală. Studiile hidromorfologice realizate pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos arată că acesta s-a format și a devenit un curs activ la începutul secolului XX, în jurul anului 1920. Procesul a fost unul natural și treptat: apa a erodat terenul dintre Dunărea Veche și Borcea, iar canalul inițial s-a adâncit și s-a lărgit.
Hărțile istorice arată o dezvoltare rapidă a brațului în primele decenii ale secolului trecut. Pe măsură ce Bala a preluat tot mai multă apă, Dunărea Veche a început să se colmateze. Astfel s-a creat un cerc vicios: albia Bala devenea tot mai adâncă și atrăgea mai multă apă, în timp ce traseul către Cernavodă primea un debit tot mai mic și acumula sedimente.
Prag submers construit din barje încărcate cu piatră
Intervenția decisă de Guvern nu presupune închiderea completă a brațului Bala și construirea unui baraj care să oprească apa. O asemenea lucrare nu ar putea fi realizată în câteva zile și ar produce efecte majore asupra navigației și mediului.
Planul de urgență presupune realizarea unui prag submers, denumit și epiu de dirijare, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice încărcate cu piatră. Barjele ar urma să fie poziționate astfel încât să reducă secțiunea prin care apa intră pe Bala.
Pragul ar rămâne sub nivelul apei și nu ar opri complet curgerea. Rolul său este să încetinească debitul care intră pe acest traseu și să modifice direcția curenților. O cantitate mai mare de apă ar urma astfel să rămână pe Dunărea Veche și să se îndrepte către bazinul de aducțiune de la Cernavodă.
Guvernul a aprobat o finanțare de șapte milioane de lei pentru intervenția temporară de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala–Dunărea Veche. În operațiune sunt implicate Administrația Fluvială a Dunării de Jos, Apele Române, Forțele Navale Române și alte instituții responsabile de gestionarea infrastructurii energetice și a navigației.
Ministerul Apărării Naționale a mobilizat peste 100 de militari, scafandri specializați în neutralizarea dispozitivelor explozive, nave și mijloace tehnice. Militarii au realizat măsurători hidrografice în sectorul cuprins între kilometrii fluviali 345 și 346 pentru a determina adâncimea, configurația albiei și poziția în care poate fi amenajat pragul submers.
Stânca Pârjoaia, obstacolul din albia Dunării
O altă parte a operațiunii o reprezintă dislocarea stâncii Pârjoaia, o formațiune naturală aflată în albia Dunării, în zona kilometrului fluvial 347. Stânca este situată pe malul drept al fluviului, în apropierea localității Izvoarele, chiar în zona în care curenții sunt dirijați către brațul Bala.
Nu este vorba despre o stâncă aflată lângă Centrala de la Cernavodă, așa cum s-ar putea înțelege din unele relatări, ci despre un pinten de rocă situat la aproximativ 45–50 de kilometri în amonte de centrală.
Studiile tehnice realizate în ultimii ani arată că stânca Pârjoaia influențează local direcția curenților și favorizează transferul apei către intrarea brațului Bala. În aval de formațiunea stâncoasă s-a creat, prin eroziune, un canal adânc care contribuie la concentrarea curgerii.
Scafandrii militari au amplasat încărcături explozive sub apă pentru a disloca formațiunea. Primele detonări nu au produs efectul așteptat, roca dovedindu-se mult mai rezistentă decât estimaseră specialiștii. Misiunea a fost reluată cu încărcături mai puternice, urmând ca materialul rezultat să fie utilizat inclusiv pentru amenajarea pragului submers.
Operațiunea implică riscuri tehnice semnificative. Modificarea curenților poate avea un efect mai mic decât cel calculat, iar lucrările și exploziile subacvatice pot produce temporar creșterea turbidității apei. De asemenea, orice intervenție trebuie realizată fără blocarea completă a navigației și fără producerea unor modificări necontrolate ale albiei.
Câte zile ar putea fi menținut în funcțiune Reactorul 2
Directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, Sorin Rîndașu, a avertizat că intervenția de urgență nu trebuie prezentată ca o rezolvare definitivă. Potrivit acestuia, brațul Bala nu poate fi blocat complet, iar autoritățile pot doar să dirijeze o parte a debitului către Dunărea Veche.
„Dacă se vor lua măsuri, se vor câștiga 3–5 zile, cu realizarea acestui epiu”, a declarat Sorin Rîndașu, explicând că intervalul ar putea permite depășirea perioadei în care nivelul Dunării continuă să scadă.
Estimarea de trei până la cinci zile nu înseamnă că pragul submers va funcționa doar atât. Lucrarea poate continua să redistribuie apa atât timp cât rămâne stabilă și nu este afectată de curenți. Problema este cantitatea totală de apă disponibilă în Dunăre.
Dacă debitul de la intrarea în țară continuă să scadă, va veni un moment în care nici redistribuirea apei nu va mai putea asigura nivelul minim necesar pompelor de răcire. În schimb, dacă debitul se stabilizează ori crește în urma precipitațiilor în bazinul superior al Dunării, cele trei până la cinci zile câștigate pot reprezenta puntea necesară pentru menținerea reactorului în funcțiune pe o perioadă mai lungă.
Practic, pragul din barje nu produce apă și nici nu creează un rezervor. El schimbă doar proporția în care debitul existent este împărțit între Bala și Dunărea Veche.
Și premierul Ilie Bolojan, care deține interimar și portofoliul Energiei, a subliniat caracterul critic al intervenției: „Fiecare zi este importantă pentru a putea menține în funcțiune grupul 2 de la Cernavodă”.
Premierul a explicat că obiectivul este menținerea nivelului apei în bazinul de aducțiune, de unde pompele preiau apa necesară răcirii centralei. Guvernul nu a oferit însă garanția că lucrările vor permite funcționarea continuă a reactorului pe întreaga perioadă de secetă.
Diferența dintre intervenția de urgență și proiectul de un miliard de lei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi a declarat, la rândul său, că, în lipsa intervențiilor pregătite de autorități, Unitatea 2 ar mai putea funcționa aproximativ cinci zile. El a arătat că scopul lucrărilor este prelungirea acestei perioade și depășirea zilelor considerate critice.
Operațiunea executată acum cu barje și explozibili nu trebuie confundată cu proiectul permanent de restaurare și renaturare a bifurcației brațului Bala. Acesta este un obiectiv de investiții aprobat de Guvern în 2024, cu o valoare estimată la aproximativ un miliard de lei.
Proiectul structural urmărește remodelarea zonei de bifurcație, reducerea cantității de apă preluate de Bala, îmbunătățirea navigației pe Dunărea Veche și protejarea ecosistemelor. Documentația prevede inclusiv modificarea geometriei intrării pe brațul Bala și înlăturarea influenței pe care stânca Pârjoaia o are asupra curenților.
Investiția permanentă este importantă și în contextul planurilor de construire a Unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Potrivit indicatorilor aprobați de Guvern, lucrările ar trebui să asigure, cu o probabilitate de peste 97%, debitul minim necesar răcirii a patru reactoare.
Ilie Bolojan a recunoscut că proiectul a rămas blocat în ultimii ani și i-a cerut ministrului Transporturilor să îl readucă pe lista de priorități. Procedurile necesare, actualizarea studiilor, licitația și execuția nu pot fi însă realizate în câteva zile, ci vor necesita luni sau chiar ani.
