Curtea de Apel București (CAB) a dispus, pe 10 septembrie 2026, achitarea definitivă a generalului în rezervă Florin Mihalache, fost adjunct al directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), desființând integral condamnarea de 3 ani și 8 luni de închisoare cu executare primită în decembrie 2023 la Tribunalul București. Potrivit minutei, instanța a reținut, pentru trafic de influență, că nu există probe că inculpatul a săvârşit infracţiunea, iar pentru spălarea banilor a stabilit că fapta nu există. Pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, motivarea este identică: lipsă de probe.
Decizia vine în dosarul care a devenit cunoscut publicului tocmai prin absurdul scenei-cheie. Prins de DNA în flagrant primind bani, generalul a venit la întâlnire cu o lampă cu raze ultraviolete pentru a verifica dacă bancnotele fuseseră inscripționate de procurori cu cuvântul „Mită”.
Ce arătau probele DNA
Potrivit rechizitoriului, Mihalache ar fi pretins de la administratoarea unei firme un beneficiu de 75.000 de euro pentru a interveni pe lângă fostul primar al Sectorului 5 Marian Vanghelie, aflat în litigiu cu acesta, urmărind stingerea unor dosare civile aflate pe rolul Tribunalului București și achitarea unei datorii de aproximativ 1.500.000 de euro. Pentru a disimula proveniența banilor, generalul ar fi încheiat cu denunțătoarea un contract fictiv de împrumut, datat retroactiv, prin care atesta în mod nereal că el i-ar fi împrumutat ei 75.000 de euro — o construcție menită să justifice, în sens invers, primirea aceleiași sume ca mită. Procurorii au strâns, potrivit dosarului, înregistrări video și audio, interceptări ale comunicațiilor, localizare prin mijloace tehnice și declarațiile denunțătoarei cu identitate reală, toate autorizate de DNA cu luni bune înainte de flagrant.
Ce spune, de fapt, motivarea CAB
Din considerentele instanței de apel reiese că soluția de achitare se sprijină în mare parte pe critica modului în care Tribunalul București și-a redactat sentința de condamnare, nu pe o infirmare directă a probelor DNA. Curtea reține că prima instanță „a interpretat în mod eronat probatoriul administrat”, dar motivează acest lucru discutând mai degrabă erori de redactare ale sentinței apelate — inclusiv o eroare materială prin care judecătorii de fond scriseseră, la un moment dat, „luare de mită” în loc de „trafic de influență” — decât o reanaliză punct cu punct a interceptărilor, a filmărilor sau a declarațiilor denunțătoarei.
Instanța a considerat că acuzațiile nu au fost dovedite dincolo de orice îndoială rezonabilă, criticând în special credibilitatea denunțătoarei. Prin Decizia penală nr. 1366/A din 10 septembrie 2026, judecătoarele Virginia Opăriuc și Elena Raluca Isepciuc, de la Secția I penală a Curții de Apel București, au admis apelul formulat de Mihalache Florin împotriva sentinței Tribunalului București din 20 decembrie 2023. Hotărârea instanței de apel este definitivă.
Tribunalul București îl condamnase pe Mihalache la trei ani și opt luni de închisoare, după contopirea pedepselor pentru trafic de influență, spălarea banilor și fals în înscrisuri sub semnătură privată. În apel, Curtea a apreciat că prima instanță a interpretat în mod eronat materialul probator, ajungând la o situație de fapt care nu corespunde adevărului.
Unul dintre principalele argumente ale instanței de apel a vizat declarațiile Nicoletei Elena Diaconescu, denunțătoarea din dosar. CAB a reținut că aceasta era cercetată într-un alt dosar al DNA la momentul formulării denunțului, la 25 august 2021, și că a declarat în fața instanței că a colaborat cu procurorii deoarece i se spusese că riscă închisoarea, iar colaborarea i-ar putea fi de folos.
În motivare, Curtea arată că declarațiile denunțătoarei „nu pot fi considerate veridice și suficiente pentru a fundamenta o soluție de condamnare”, întrucât contextul procesual în care a formulat denunțul ridică îndoieli asupra sincerității sale.
Îndoieli privind înregistrările puse la dispoziția DNA
Curtea de Apel București a analizat și modul în care au fost realizate și transmise înregistrările convorbirilor dintre Mihalache Florin și denunțătoare. Diaconescu a declarat că nu poate preciza dacă a înregistrat toate conversațiile și că transfera înregistrările de pe telefon pe un stick, pe care îl preda ulterior DNA. Potrivit declarației sale, uneori predarea avea loc după una sau două zile, ori după două-trei zile.
În aceste condiții, CAB a apreciat că nu există certitudinea că înregistrările nu au fost modificate sau alterate. După înlăturarea declarațiilor denunțătoarei, instanța a considerat că probele rămase la dosar nu sunt suficiente pentru a demonstra că inculpatul a comis faptele imputate.
Ce a reținut Curtea despre cei 75.000 de euro
Dosarul a pornit de la un denunț formulat de Diaconescu Nicoleta Elena, administrator special al societății Star Pro Center Intl SRL. Potrivit acuzației, Mihalache Florin i-ar fi cerut un autoturism în valoare de aproximativ 75.000 de euro sau contravaloarea acestuia, pentru a interveni pe lângă Marian Daniel Vanghelie în vederea rezolvării unor litigii comerciale.
Procurorii susțineau că, la 12 ianuarie 2022, Mihalache a primit suma de 75.000 de euro. Anterior, ar fi încheiat un contract fictiv de împrumut pentru a crea aparența că banii reprezintă restituirea unei datorii.
Judecătoarele au constatat însă că versiunile inculpatului și ale denunțătoarei cu privire la destinația banilor erau diferite. Mihalache a susținut că suma avea legătură cu un împrumut acordat în ianuarie 2021, în timp ce martora a afirmat că autoturismul reprezenta folosul solicitat în schimbul intervenției lui pe lângă Vanghelie. Cele două judec ătoare l-au crezut pe generalul STS.
Achitare și pentru spălarea banilor și fals
În ceea ce privește infracțiunea de spălare a banilor, CAB a reținut că aceasta era legată de infracțiunea predicat, respectiv traficul de influență. În condițiile în care inculpatul a fost achitat pentru trafic de influență, instanța a concluzionat că fapta de spălare a banilor nu există.
Referitor la contractul de împrumut, Curtea a reținut că existau declarații de martori care susțineau versiunea inculpatului privind existența unui împrumut anterior. În același timp, denunțătoarea nu a putut confirma sau infirma în mod clar afirmațiile privind distrugerea unui contract inițial și întocmirea unuia nou.
CAB a stabilit că probele nu pot demonstra dincolo de orice dubiu rezonabil că Mihalache Florin a falsificat contractul de împrumut. Prin urmare, acesta a fost achitat și pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Aspecte procedurale contestate
PressHUB, care a relatat primul pe larg despre acest dosar, a semnalat și alte elemente discutabile ale judecății în apel. CAB a refuzat audierea lui Marian Vanghelie, martor relevant în context, iar denunțătoarea, Nicoleta Elena Diaconescu, a fost citată de instanță de cel puțin șapte ori și amendată cu 5.000 de lei pentru neprezentare înainte de a fi, în cele din urmă, audiată.
Decizia CAB este definitivă. Un fost general adjunct al STS, filmat și înregistrat de DNA în timp ce verifica personal, cu lampă UV, dacă bancnotele primite ca mită erau marcate, iese din acest dosar fără nicio condamnare — pe motivarea că fapta de spălare a banilor „nu există”, iar pentru trafic de influență și fals „nu există probe”.
