La câteva ore după căderea unei drone lângă Solca, o pagină autodeclarată „pamflet” a postat primele imagini, iar comentariile au format un mic laborator al neîncrederii. Umorul, negarea evenimentului și teoriile conspirației, adesea contradictorii între ele, au acoperit mai mult de jumătate din discuție. Documentul conține două postări ale paginii Suceava Fail (227 K urmăritori, care se descrie drept „pagină pamflet”) și un eșantion de comentarii la a doua postare, „Primele imagini cu drona căzută în pădure la Solca”.
Scepticism față de autenticitatea evenimentului este tema dominantă. Se invocă absența exploziei și a incendiului, lipsa crengilor rupte sau a unui crater, aspectul „curat” al resturilor și ideea că drona ar fi fost „pusă acolo”. Comentatorii au folosit următoarele cuvinte-cheie: „circ”, „vrăjeală”, „păcăleală”.
Aproape instantaneu au apărut teorii ale conspirației, dar în direcții opuse. Astfel, drona ar fi fost trimisă de Ucraina pentru a atrage România în război. Apar comentarii ostile președintelui ucrainean și încolâește ideea că drona nu ar fi rusească, uneori în cheie ironică (de exemplu „am zărit un pașaport rusesc în iarbă”).
Următorul pas relevă faptul că evenimentul ar fi o diversiune a autorităților de la București, pentru a speria populația sau a distrage atenția de la subiecte politice interne.
Umorul și sarcasmul
În ciuda gravității deosebite, un grup mare de comentarii glumește: drona ar fi cărat țigări (referire la contrabanda din zonă), ar fi căutat ciuperci, ar fi „de agrement”, ar fi lăsat fier vechi sau tablă, ar fi uitat să scrie expeditorul. Umorul funcționează ca formă de negare a gravității.
La un moment dat, un fir de discuție pornește de la întrebarea „unde e explozibilul?”. Răspunsul dat este că există drone-momeală și drone de supraveghere fără încărcătură explozivă, trimise în număr mare pentru a încurca apărarea antiaeriană. Interlocutorii reacționează ironic („știi cam multe”), ceea ce arată neîncrederea față de cei care „explică”.
Câțiva comentatori spun că au auzit o bubuitură, au văzut fum de la câțiva kilometri sau au văzut drona trecând peste casă. Ele contrazic parțial tema potrivit căreia „nu a luat foc”. Apar apoi mențiuni despre oameni și copii ascunși în beciuri, „Ferească Dumnezeu”, este expresie tot mai folosită, care explică frica de un dezastru.
În același timp apar injurii, atacuri personale între comentatori, un comentariu ostil la adresa Ucrainei și unul care regretă că țara vecină nu a fost ocupată rapid. Discuția se polarizează repede pe axa pro-/anti-Ucraina și pro-/anti-guvern.
Observații despre pagină
- Pagina își declară statutul de pamflet, dar postările despre un eveniment de securitate sunt citite ca știri. Ambiguitatea favorizează atât umorul, cât și dezinformarea.
- Postarea a apărut la câteva ore după eveniment, într-o perioadă de informații oficiale puține, ceea ce lasă loc speculațiilor.
- Discuția conține puține trimiteri la surse (un singur link către un videoclip) și multe afirmații fără dovezi.
-
Peste jumătate din discuție (umor + negare + conspirații) funcționează ca respingere a evenimentului sau a versiunii lui oficiale, nu ca reacție la un fapt.
-
Cinci narațiuni greșite
1.„Ucraina ne trage în război” ( aproximativ 8 comentarii). Dronele ar fi trimise intenționat de Kiev pentru a provoca România. Include și variante „cui prodest” cu miză financiară („ni le arată, mai trebuie bani pentru Ucraina”) și cu factor psihologic („ne stresează să murim mai repede”). Este naratiunea cea mai frecventă și are forma clasică: un actor extern rău-intenționat, cu un interes precis.
2. „Elitele de la București înscenează” (aprox. 5-6 comentarii). Evenimentul ar fi „păcăleală din partea celor din conducere”, menită să sperie populația sau să „rărească” Bucovina. O variantă îl vede ca diversiune de la subiecte politice interne. Opoziția apare între „boieri” și „noi”. Aceeași structură populistă apare în glume („prostime”, „ne punem botul”).
3. „E rusească”, aproape exclusiv ironic (~5). Comentariile care numesc drona rusească sunt în cea mai mare parte sarcastice și țintesc punctul 1 (versiunea „pașaport rusesc în iarbă” ridiculizează logica probelor forțate). Nu sunt o naratiune pro-Rusia, ci o parodie a celorlalte.
4. Personalizarea politică și „coincidența” (aproximativ 3-4). Apar nume de politicieni locali și naționali, porecle peiorative și un tipar de „coincidență suspectă” (drone apărute când se întâlnesc anumiți lideri). Este o tehnică frecventă: două evenimente apropiate în timp sunt prezentate ca dovadă de legătură cauzală.
5. Registrul ocult/mafiot. Un comentariu leagă „sataniștii din Suceava” de politicieni și de liderul ucrainean „mafiot”. Este un caz izolat de amestec între conspirație politică și demonizare morală, fără ecou în restul discuției.
