Un sondaj realizat de Impactum Insights la solicitarea Ethical Media Alliance arată felul în care românii activi online se raportează la eventualitatea unui conflict armat care ar implica România.
Datele arată că 66% dintre respondenți spun că ar lupta, dar disponibilitatea declarată scade când respondenții sunt întrebați despre un atac al Rusiei.
Opțiunea politică schimbă însă semnificativ dorința de a apăra patria: 63% dintre votanții lui Nicușor Dan spun că ar lupta împotriva Rusiei, față de 48% dintre votanții lui George Simion.
Mai întâi, iată ce ne spun cifrele:
- 66% dintre românii activi online spun că ar lupta dacă România ar fi atacată.
- 51% spun că ar lupta dacă atacatorul ar fi Rusia.
- În scenariul în care ne-ar ataca Rusia, 63% dintre votanții lui Nicușor Dan ar lupta, față de 48% dintre votanții lui George Simion.
Rusia schimbă răspunsul
În scenariul general, 71% dintre votanții lui Dan și 69% dintre votanții lui Simion spun că ar lupta dacă România ar fi atacată.
Proporțiile celor care ar pleca din țară în loc să lupte sunt, de asemenea, apropiate: 9%, respectiv 8%.
Când atacatorul este numit drept Rusia, disponibilitatea totală de a lupta este de 63% în rândul votanților lui Dan și de 48% în rândul celor ai lui Simion.
Se vede și în răspunsul „sigur da”: 42% dintre votanții lui Dan spun că ar lupta cu certitudine în cazul unui atac al Rusiei, față de 18% dintre votanții lui Simion.
În funcție de țara indicată drept atacator, disponibilitatea totală de a lupta variază între 46% și 54%.
Este de 54% pentru un stat din afara NATO și pentru Ungaria, 53% pentru Ucraina, 51% pentru Rusia, 49% pentru Statele Unite și 46% pentru China.
Scăderea față de scenariul general nu apare doar în răspunsul despre Rusia, dar Rusia este scenariul în care sondajul găsește și o diferență semnificativă între cele două grupuri de votanți analizate.
Încrederea în NATO și disponibilitatea de a lupta
Armata României este evaluată aproape la fel: 62% simt că merită încrederea cetățenilor într-un astfel de scenariu.
Încrederea declarată în Uniunea Europeană este de 58%, iar în Statele Unite, de 45%.
Însă datele mai arată o conexiune interesantă: dintre cei care cred că România se poate baza pe NATO, 64% spun că ar lupta pentru țară. În grupul celor care cred că România nu se poate baza pe Alianța Nord-Atlantică, procentul este de doar 31%.
Răspunsurile despre NATO sunt așadar asociate și cu disponibilitatea de a lupta împotriva Rusiei. Sondajul arată o asociere între încrederea în NATO și intenția declarată de a lupta, dar nu stabilește că încrederea este cauza acestei intenții.
Cine îi amenință pe românii activi în online: corupția din țară, o amenințare mai mare decât Rusia
Întrebați care sunt principalele amenințări la adresa securității României, respondenții din online au avut de ales maxim trei variante, din mai multe opțiuni.
38% au menționat corupția, urmată de extinderea războiului din Ucraina, cu 37%.
Dronele sau rachetele ajunse în România sunt indicate de 30%, instabilitatea politică internă de 27%, iar atacurile cibernetice de 26%.
În total, 65% au indicat cel puțin un risc militar.
În privința amenințărilor percepute, totuși, un atac militar direct al Rusiei este menționat de 24% dintre respondenți.
O criză ne-ar găsi nepregătiți
Întrebarea vizează lucruri concrete, precum cunoașterea locației celui mai apropiat adăpost sau pregătirea unui kit de urgență.
33% se consideră destul de pregătiți sau foarte pregătiți pentru un conflict
Ce îi face pe românii din online să se simtă pregătiți?
Faptul că… s-au pregătit.
44% dintre cei care au făcut serviciul militar spun că sunt gata să își apere țara, față de 28% dintre cei care nu au făcut-o.
Două treimi susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu
66% susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, suspendat în România în 2007:
38% îl susțin în totalitate, iar 28% parțial. 24% se opun, iar 11% nu știu sau nu răspund.
Sprijinul este mai ridicat în rândul respondenților de peste 55 de ani: 80%, față de 60% în grupa 18–34 de ani și 64% în grupa 35–54 de ani.
- Întrebați cine ar trebui să facă serviciul dacă ar fi reintrodus, 55% spun că doar bărbații, iar 36% că ar trebui să îl facă atât bărbații, cât și femeile.
Pentru cei care susțin reintroducerea, principalul argument este formarea disciplinei și a responsabilității, menționată de 60%.
39% spun că serviciul militar ar pregăti oamenii pentru un posibil război, iar 28% invocă patriotismul și datoria față de țară.
Printre cei care se opun, 49% cred că tinerii ar trebui să fie liberi să aleagă.
- 33% se tem că mulți ar pleca din țară pentru a evita serviciul, iar 30% consideră că o armată profesionistă este mai eficientă.
Cât știu tinerii despre serviciul voluntar
68% dintre respondenți au auzit despre serviciul militar voluntar plătit, cu o durată de patru luni, dar numai 18% spun că îi cunosc detaliile.
- Dacă vrei să afli mai multe despre ce presupune acest proces, citește acest material.
În rândul celor eligibili, cu vârste între 18 și 35 de ani, 23% spun că știu detaliile, 42% au auzit ceva despre program, iar 30% nu au auzit niciodată despre el.
Cinci lucruri demne de reținut
- 66% spun că ar lupta dacă România ar fi atacată; 51% spun că ar lupta dacă atacatorul ar fi Rusia.
- În scenariul general, votanții lui Nicușor Dan și ai lui George Simion sunt apropiați; în scenariul cu Rusia, diferența este de 15 puncte procentuale.
- 64% dintre cei care cred că România se poate baza pe NATO spun că ar lupta împotriva Rusiei, față de 31% dintre cei care nu cred acest lucru.
- 64% nu se simt pregătiți personal pentru o criză precum un război.
- 66% susțin reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar 68% au auzit despre serviciul voluntar plătit.
Despre sondaj
Sondajul a fost realizat online, prin metoda CAWI, în perioada 10–11 noiembrie 2026, pe un eșantion de 800 de utilizatori de internet din România, cu vârste de cel puțin 18 ani.
- Marja de eroare declarată este de ±3,5%, la un nivel de încredere de 95%. Rezultatele descriu opiniile respondenților din acest eșantion. Alte date tehnice relevante găsiți în document.





